Politica prieteniilor mele


111111111111111111111

 

Daca te simt ca esti un om din genul celor care mi-ating sufletul cu ceva,
de obicei o combinatie de caldura, deschidere, aspiratii de bunatate
si/sau inteligenta (in diferite proportii si combinatii) …
esti deja prietenul meu, indiferent de cat de putin insemn eu pentru tine.

Nu ma intereseaza ca ma ignori, ca nu raspunzi prieteniei mele.
Eu vreau sa ma poti cunoaste si  sa-ti fiu de folos, iar pentru asta
iti voi deschide toate ”usile” ca sa ”ma vezi” si sa stii cu ce ti-as putea fi util.

De asemenea, iti voi raspunde cu placere la orice solicitare pot sa o satisfac.

In relationarea care o genereaza deschiderea mea si modul in care o folosesti,
pot aparea constientizari noi care ne pot apropia mai mult sau ne pot indeparta
si implicit se mai pot inchide niste usi.

Prietenia este ceva viu, in care cel mai important este sa nu-ti scape niciodata din vedere
ceea ce conteaza cu adevarat si sa fii constient de aspectele neesentiale.

Orice evaluare gresita este extrem de costisitoare pentru linistea ta interioara.

A pierde prieteni adevarati, pentru ca nu intelegi ceea ce conteaza intr-o prietenie,
iti asigura momente nu foarte placute de constientizare a ceea ce este important.

Pe scurt, as zice ca prietenul meu devii si ma pastrezi,
doar functie de omul care esti si capacitatea mea de a te cunoaste.

Daca esti in viata mea inseamna ca tot ce am putut cunoaste in tine,
pana in prezent, ma ajuta sa te iubesc si sa te admir.

Iar cand se-ntampla asta,
nu-mi pot dori decat sa fii cat mai puternic si fericit.

Daca te deranjeaza ca un prieten te cauta doar cand are nevoie de tine,
afla de la mine ca n-ati fost prieteni vreodata.
Aveti doar o relatie formala in care cautati profitul,
ori asta nu se intersecteaza deloc nici cu cele mai elementare forme de prietenie.
 
In prietenie te intereseaza doar ca prietenului tau sa-i fie bine
si te bucuri daca-i poti fi de folos.
 
Daca esti genu care observi ca esti cautat doar cand poti ajuta,
de fapt imi spui ca te deranjeaza ca prietenul tau nu-si indeplineste sarcina de prieten
(in viziunea ta), 
aceea de a-ti confirma importanta.
 
In plus vrei sa atragi atentia asupra datoriei lui fata de ajutorul cu care l-ai indatorat.
 
Cu o astfel de raportare la oameni
garantez ca nu exista sansa vreunei prietenii adevarate.
 
Prietenii nici nu traiesc senzatia ca s-au ajutat vreodata. Si nici nu tin socotele de astea.
Ei vreau doar ca celalat sa fie fericit.
Iar daca asta presupune timp impreuna si ajutor din plin sau deloc, nu este esential.
 
Eu imi doresc sa le pot fi de folos prietenilor mei
si numai pentru a-i vedea mai des.
0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.