Da o sansa reala relatiilor – Partea a 2-a
Dincolo de naivitatile si rateurile relationale ale adolescentei mele, am inteles inca de atunci importanta relatiilor in general, iar in ce priveste relatiile de cuplu, am stiut dintotdeauna ca acolo se ascunde ceva esential pentru devenirea mea.
Preocuparea mea a devenit atentie, … plus o aspiratie sanatoasa pentru relationarea reala dincolo de jocuri superficiale, abureli, interese nedeclarate, masti, pentru care nu mi-am gasit rabdarea niciodata … desi jocul seductiei l-am simtit util si placut cand suntem corect pozitionati ca atitudine de fond fata de sexul opus.
Admirabil la copilul care am fost, este ca mi-am validat fara rezerve toate intuitiile si perspectivele mele asupra relatiilor si implicit mi-am format o politica de care m-am tinut cu sfintenie si care ma defineste si acum cu upgradarile de rigoare.
Dupa multe relatii, multi ani … si o atentie semnificativa la detalii chiar in momentele cele mai enervante … am ajuns sa inteleg perfect problemele de fond ale relationarii in cuplu si implicit femeile (nu-i asa de incredibil cum pare).
Dificultatea de a intelege femeile …. vine din frica noastra de a le accepta si iubi pentru ce sunt de fapt … din exagerarea importantei si neintelegerea semnificatiei emotiilor care le traiesc linga noi …. si din lipsa lor de curaj in a-si asuma feminitatea in forma ei veritabila, … promovandu-si o falsa imagine in spatiul nostru superficial de dezbatere.
Femeile nu recunosc adevarul despre ele decat in momentul in care nu mai au de ales.Cand simt ca pierd tot si-si dau seama ca nu-si pot permite.Si bineinteles ca afla asta numai in momentul in care se ntimpla pentru ca niciodata nu si au pus intrebarea inainte sau daca au facut o … si au dat raspunsul gresit.Cand ajung la limita aflam si adevarul de la ele.
De cele mai multe ori nu-l recunosc nici fata de ele, ca sa-si poata justifica discursul traditional.
Si astfel, supravietuiesc proiectii penibile in ce le priveste.
Le-am inteles pentru ca le-am placut, respectat si iubit … constient, asumat si declarat … de cand ma stiu. Am intuit devreme ca in intelegerea naturii lor se afla secretul identitatii proprii … si au fost o motivatie puternica sa ma cunosc si sa aflu cine sunt.
Am inteles perfect mediul lor interior esential pentru ca mi-am ales bine, o buna parte din partenere si pentru ca am fost in mod natural, atat de familiar cu universul lor real, incat orice rezerva a fost depasita si orice teama de a fi judecata a fost inlocuita de placerea de a ne cunoaste cu adevarat.
Am avut si cateva esecuri crunte … care m-au scos din autosuficienta in care m-am instalat la un moment dat … si care m-au obligat sa trec pe alt nivel de implicare si sa-mi transez odata pentru totdeauna slabiciunile de la acest capitol.
Va confirm din pozitia unuia care a invatat cu greu, pe pielea lui, acceptarea naturii feminine … ca este un lucru criminal de greu in fazele de inceput. Este cu atat mai greu, cu cat femeile simt slabiciunea si te calca mai abitir in picioare cand te simt in dificultate. Iti urmaresc atent si cel mai mic semn de slabiciune si imediat ce au detectat ceva se simt puternice si se folosesc de pozitia lor.
Este alegerea lor sa faca ce vor, dar eu le recomand sa sprijine barbatii in evolutia lor, cu admiratie si iubire, mai ales cand le este greu si incearca nesiguranta cautarilor din prima parte a vietii.
Adevarul este distrugator pentru cei nepregatiti, bine imbibati, murati cu iluzii. Existenta insa ii protejeaza de acest adevar pana cand inteleg sa-l caute cu recunostinta si curaj.
Avertizez ca … convingerile mele pe acest subiect sunt absolute … si oricat de dureros este momentul in care dai ochii cu adevarul – in ceea ce numim noi dragoste – alta cale decat cea care urmeaza, …. de a crea relatii care sa fie un mediu de evolutie … … NU EXISTA.
Imi pare rau pentru disconfortul pe care-l provoc tinerilor visatori care asteapta virgini (sau semi) sa intalneasca partenerul fara experienta (la fel de semivirgin) dar pregatit pentru o relatie pasionala, profunda si nesfarsita. Nu se va intimpla vreodata.
Fara intelegerea oferita de experienta, a situatiilor delicate ce apar constant in relatiile de cuplu, nu poti crea ceva profund si durabil.
Caile si intentiile vietii nu se intersecteaza deloc cu cele ale egoului, fricii, neincrederii sau proiectiilor noastre naive despre ea.
Cale de mijloc nu exista. Nu-ti poti proteja iluziile despre viata si ego si sa ai relatii reale, satisfacatoare. Daca nu poti avea incredere in viata (=existenta=dumnezeu=iubire) acceptand-o, trecand peste limitele egoului tau si a conditionarilor si implicit sa-i dai ocazia sa-ti dovedeasca generozitatea, va trebui sa te chinui enorm pentru o mica fractiune din ceea ce ai fi primit de la ea.
Asta inseamna ca trebuie sa fim constienti si sa acceptam ca ‘’iubitele noastre‘’ au fost, sunt si vor fi atrase de alti barbati, vor dori sa-i cunoasca, indiferent de calitatea relatiei pe care o au, de angajamentele inutile si gratuite pe care si le-au luat.
Si nu putem face asta … in primul rand pentru ca ne lipseste increderea ca existenta aranjeaza in asa fel totul, incat sa fim cu totii castigati. Nimeni nu pierde mergand pe mana existentei … respectand-o si acceptindu-i deciziile. Numai cand incepi sa crezi asta cu adevarat gasesti resurse sa mergi mai departe.
Trebuie sa intelegem ca partenerii care intra in viata oricui, intra din necesitate cu un scop foarte important.
Nimic nu este la intamplare. Fara exceptie partenerul ‘’inselat’’ are mult de castigat, daca trece de suferinta necrutatoare a orgoliului ranit. Poate fi castigat in multe feluri. Va las pe voi sa va imaginati cum.
Mai trebuie inteles ca aceasta atractie poate capata multe forme. De la simpla placere de a cunoaste pe cineva, a vorbi si petrece putin timp cu el … pana la experiente erotice care nu ti le poti scoate din cap.
Trebuie bine inteles ca suntem forme de manifestare ale existentei si implicit pana nu vom intelege pe cine si ce interese manifestam in acest plan (evident interesele unui Dumnezeu de a carui parteneriat ar trebui sa fim incantati), orice promisiuni facem pe baza iluzilor noastre despre viata si despre noi sunt nerelevante.
Trebuie sa mai stim ca NIMENI nu poate fi proprietatea nimanui. Indiferent de indiferent.
Orice tentativa de a bloca aceste atractii si experiente absolut obligatorii evolutiei … genereaza caderi in extreme cand nu te astepti … sau duc la desensibilizarea interioara (pierderea feminitatii si implicit a farmecului).
A introduce moralitatea in ecuatie este secretul dezastrului prin aceea ca, tensiunea provocata de conflictul interior pe care-l creezi intre energia atractiei si reactia mintii de a incerca sa nege sau s-o elimine, da intr-un dezechilibru din care numai probleme pot aparea.
Din punctul meu de vedere fidelitatea bazata pe moralitate … este o gluma penibila si proasta.
Sunt convins ca poate aparea la partenerii experimentati, evoluati si constienti … dar acestora le este absolut inutila.
Mai mult, cand intelegi ce impact spiritual poate avea in viata cuiva un astfel de om, te vei bucura ca partenerul tau atinge si viata altora.
Inteleg foarte bine placerea femeilor imature si nesigure de a se simti posedate, dominate … in mana unui partener gelos si posesiv … si ca acceptarea libertatii pare ca ia din farmecul jocului seductiei si al atractiei, dar le garantez ca placerea jocului naiv al instinctelor elementare se transforma rapid in tragedie.
Teama de cadere in excese sexuale, ca urmare a eliberarii partenerului de sentimentele de vinovatie este nejustificata pentru ca aceste relatii libere declarat sunt atat de satisfactoare incat sentimentul de sens cu care te incarca iti ofera acel echilibru din care nu pot iesi decat comportamente de acelasi fel.
Dincolo de asta, sexualitatea de care se tem toti moralistii frustrati si inhibati, devine in relatiile fara conditionari, o componenta a unei experiente mult mai complexe,
in care partenerii ofera tot ce sunt in stare pentru a amplifica puterea celuilalt.
In definitiv totul se rezuma la alegerea intima intre a te folosi de partener pentru a obtine ce ai nevoie sau de a-l ajuta sa se dezvolte personal si spiritual fara nici o asteptare sau pretentie.
Am auzit de o gramada de ori, de la cei carora le spuneam asta, ca “… ajutandu-ti partenerul sa evolueze, iti creezi conditiile de a fi parasit pentru cineva mai bun”. Si completez eu, continuarea logica a rationamentului lor, zicand: ‘’Asa ca mai bine il distrugi tinandu-l in tensiune, vinovatii si neincredere …si stai o viata cu un om distrus care te plictiseste, dar macar stii ca nimeni nu-l mai vrea”.
Incredibil!!! Asta suntem noi. Maestrii autolimitarii ai univesului. Suna bine dar este trist.
Oamenii puternici si bogati spiritual ofera mult pentru ca au de unde. In plus sunt relaxati, amuzanti si determinati cand se implica in ceva.
Ca urmare avem tot interesul ca partenerii si implicit prietenii nostri sa devina astfel de oameni.
Moralistii nostri ingrijorati de desfraul din aceasta lume, sunt atat de siguri ca libertatea pe care am oferi-o ar degenera in orgii sexuale generalizate, pentru ca vad in ei excesele de care-s tentati si presupun ca toti ceilalti sunt la fel de chinuiti de reprimarile interioare.
Oamenii eliberati de vinovatii …. care-si cauta satisfactia in relatii relaxat si atent …. nu fac decat sa spiritualizeze sexualitatea prin plusul de constienta pe care il aduc.
In climatul relational obisnuit, scopul este sa ne dominam partenerii tinandu-i in presiuni si vinovatii care-i fac slabi si incapabili sa-si mai vada si intelege interesul si drepturile spirituale.
Supraveghem neobosit fiecare miscare a “iubitului’’, ca nu cumva sa miste ceva in front. O facem atat de sarguincios pentru ca intelegem reprimarile la care l-am obligat prin angajamente si presiuni …
Pentru ca ne vedem tentatiile si presiunile noastre si cat este de greu, stim ca ele sunt si in partenerele noastre.
Toata aceasta energie, cu care nu stim ce sa facem, formeaza substanta unei identitati care trebuie tinuta departe de cel cu care suntem in relatie.
Bineinteles ca aceasta identitate secreta creste in consistenta cu fiecare traire interioara ce nu poate fi impartasita si astfel, coabitam elegant fara sa ne mai atingem interior … pentru ca fiecare este cu gandul la tentatile sale si implicit relatiile se consuma … intr-un mediu in care interioarele noastre se intilnesc foarte rar sau deloc.
Si asta ne face sa simtim un gol sacaitor pe care nu-l poti umple cu toate fidelitatile din lume la un loc.
Este golul ce trebuie umplut prin conexiunea la viata reala a partenerului, la ceea ce este in realitate.
Si astfel, femeile noastre viseaza non-stop la tot ce si-au interzis, asa incat trebuie sa-si construiasca o identitate artificiala in relatia cu partenerul, relatie care evident ca devine la fel de artificiala.
Aici intra tot pachetul de dragalasenii, dulcegarii si conversatii standard care nu sunt decat o glazura fragila peste tot universul interior ascuns.
Si in plus o grija obositoare sa nu-i scape cumva vreun gest care sa-i tradeze adevarata realitate interioara.
Inconstient, iti vei dispretui si uri partenerul pentru ca te obliga la asa ceva desi il vei inconjura de zambete si gesturi superficiale, de afectiune cica, pentru ca nu trebuie sa uiti ca esti in relatie ca sa te folosesti de fraier.
Pe de alta parte, imediat ce ne prindem partenerul implicat in alte relatii suntem profund indignati si reprosam celuilalt renuntarile noastre. Si din nou, incredibil, numim asta moraliatate, iubire etc.
Altfel spus:
Bai frate … eu ma abtin cu greu sa nu fut tot ce prind, stau ca prostul si visez, iar tu faci ce vrei?
Lasa ca-ti arat eu. RAZBUNAREEEEEEE!!!!!!!!!!!!! Ma fut cu toti.
Daca nu va este cunoscut rationamentul acesta … credeti-ma ca sunteti printre cei putini.
Si chiar cei mai inteligenti dintre noi nu au nici o problema sa valideze acest mod de a pune problema indiferent de care parte a baricadei ne aflam.
Este dificil a accepta ca firesc si normal interesul partenerului pentru altii cand simtim ca nu ne leaga nimic profund … doar interese. In lipsa unei conexiuni reale, orice barbat devine o amenintare pentru partenera ta.
Cand aceasta conexiune exista, ea nu poate fi afectata de nici o alta relatie.
Nuantele personale, unice fiecaruia dintre noi, vor atrage indiferent de satisfactiile pe care le incerci in alte relatii.
In acelasi timp, nu are ce sa o deterioreze … pentru ca asteptarile, pretentiile, promisiunile nu pot exista. Ai libertatea sa pleci, sa ma ignori cand vrei. Nu trebuie sa mi dai vreo explicatie.
Cine ar vrea sa renunte la o confortul unei relatii in care te simti liber, traiesti o legatura intima in care te exprimi usor, fara grija deja automata a autocenzurii?
Daca crezi ca vei putea uita sau renunta usor la un astfel de partener… esti naiv.
Momentele incarcate de sens traite langa iubitul tau sunt singura certitudine a durabilitatii unei relatii.
Asa ca daca vreti sa va asigurati prezenta pe termen lung a unui partener in viata voastra, aveti grija sa creati numai momente placute, oricat de rare sunt ocaziile pe care le aveti la dispozitie, sa scoateti presiunile puse, pretentiile, nevoia de justificari din experienta in cuplu.
In aceste relatii insa, oameni incep sa ofere foarte mult, cu placere si recunostinta.
De ce credeti ca sansele ca orice spun eu aici sa ramina numai o lectura placuta?
Pentru ca daca vrem sa experimentam relatii cu sens, care cresc permanent in calitate, trebuie sa facem lucruri dificile, sa-l aducem pe celalalt in intimitatea trairilor proprii si in special a celor pe care am crede ca trebuie sa le ascundem cel mai bine.
Si in acelasi timp trebuie sa transmitem toate semnalele de recunostinta cand vreunul incearca pasul dificil al sinceritatii.
Oricat de grea este situatia intr-o relatie, daca inca se spun lucruri dificile fara reprosuri, inseamna ca inca insemni ceva pentru celalalt.
Astfel de momente sunt oportunitati extraordinare pe care le rateaza cu eleganta marea majoritate cand se intalnesc cu ele.
Exista un moment criminal in relatie, cand intalnesti pe cel care pare ca este omul pe care-l astepti, dar din teama de a-l pierde, negi partea din tine care crezi ca nu ar putea-o accepta.
Iar pe masura ce insisti in atitudinea asta, partea negata se amplifica permanent pana ramane numai ea, ca lectie ca nu aceasta este atitudinea corecta fata de propria fiinta.
In mod evident, orice relatie “extra” este privita cu spaima pentru ca toti simtim ca orice din exterior este mai bun decat plictiseala si nervii in care ne consumam propria relatie. In plus, seducatoarea perioada de ‘’dragoste’’ (a se citi inconstienta) de la inceputul relatiilor … face orice relatie “extra” deosebit de amenintatoare pentru legatura fragila in care suntem.
Dar spre disperarea celor care sunt incantati de senzatiile deosebite, caracteristice momentelor de la inceputul relatiilor, cand intalnesti persoana care pare sufletul pereche , trebuie sa stii ca perceptia realitatii este blocata de un cumul de factori, in care … secretiile creierului cu ai sai hormoni ai fericirii, proiectia tuturor asteptarilor tale pe proaspatul iubit si credintei absurde ca fericirea depinde de vreun suflet pereche care te va salva de nefericirea ta si-ti va rezolva toate problemele … fac comportamentele partenerilor din aceasta perioada nerelevante pentru adevarata lor personalitate si ca urmare, toate datele pe baza carora iei decizia ca esti indragostit/a…si stabilesti ca ti-ai gasit partenerul visurilor sunt bineinteles false.
In plus, tot ce simti si atribui farmecului partenerului tau este in mare parte meritul serotoninei secretate ca urmare a iluziei sufletului pereche in care, cu disperare, vrei sa crezi.
In aceasta perioada apar cuvintele mari, declaratiile si promisiunile puerile, tot pachetul destinat … consolidarii iluziei si securizarii relatiei.
NU ma intelegeti gresit. Ador aceste secretii … si m-as seda non stop cu ele daca ar depinde de mine … important este insa sa intelegi ce traiesti, sa nu confunzi starea cu partenerul si sa-ti pastrezi privirea limpede chiar in timp ce te bucuri de toata experinta.
Perioada aceasta este efectiv o bomba cu ceas pentru cei ‘’adormiti’’. Si incredibil este ca, desi esecul acestei abordari a relatiilor este generalizat, putini fac legatura si observa nonsensul … entuziasmului exuberant de la inceputul relatiilor si … a sadicelor deziluzii … in care se sting de cele mai multe ori relatiile astea de dragoste atat de promitatoare.
In aceasta perioada de seductie si indragostire, cand suntem anesteziati general, facem o seama de gesturi inconstiente care creaza fundamentul deziluziilor viitoare.
Dependenta de secretiile dragostei, ne duce la toate gesturile prin care vrem sa ne securizam starea de ‘’iubire’’ (anestezie) si implicit intram intr-un joc al promisiunilor si angajamentelor (care culmineaza cu casatoria), prin care de fapt speram sa arestam o fiinta in obligatia de a ne iubi impotriva vointei, simtirii si intereselor ei evolutive, presupunand ca astfel ne vom asigura permanent starea de bine pe care am incercat-o in momentele de inceput.
Cum altfel am putea cere garantii sau promisiuni de exclusivitate si iubire?
Ce alt rost ar putea avea decat acela ca atunci cand nu mai simti iubire, sa-l poti obliga pe celalalt sa te iubeasca in baza obligatiilor asumate?
Cum putem sa asimilam acest rationament cu iubirea dar mai ales cum putem valida generatii la rand acest mod de a pune problema?
A crede ca asa ceva este posibil, sa iubesti sub constrangerea angajamentelor luate la un moment dat, dovedeste o crunta neintelegere a fiintei umane si un egoism mizerabil, care nu are de a face absolut deloc cu iubirea.
Acesta este adevarul si il putem recunoaste cu totii cu o minima ratiune.
Este incredibil ce imensa inconstienta trebuie sa ne caracterizeze daca pot prolifera in spatiul nostru mental si pot fi validate afirmatii de genul … ’’ daca nu-i gelos inseamna ca nu ma iubeste” … cand oricine, oricand, la o minima privira interioara, poate vedea nesiguranta si frica in spatele geloziei pe de o parte … iar pe de alta parte, … iubirea o poti simti in fiecare respiratie a partenerei, daca ea exista.
O vezi clar in modul in care te priveste, iti vorbeste sau te tine in brate. O vezi in mii de gesturi marunte care nici macar nu pot fi mimate.
Daca ai nevoie de manifestarea geloziei ca sa recunosti o iubire atunci ai o problema grava.
Cand insa te intereseaza femeia ca decor, care-ti ridica sau scade cota sau sa ai asigurata o pizxa la dispozitie, in mod evident nu va conta si nu vei vedea nimic din sensibilitatea gesturilor ei.
De asemenea, daca ti-ai tras un barbat ce-ti da o siguranta oarecare pana esti pe picioarele tale si un sex … acceptabil … ce te mai intereseaza cine-i omul din spatele barbatului tau?
Cine are chef si timp de complicatii de astea, sa intelegi si sa-ti cunosti partenerul cu adevarat?
Aceasta prostie umana poate prolifera chiar in medii inteligente pentru ca am dezvoltat o competenta serioasa de a trai ignorand aberatiile universului nostru interior.
Astfel ne-am departat atat de mult de contactul cu propriul sine, incat am pierdut capacitatea de a mai percepe starile celor langa care traim.
Asa incat nu mai putem stii nimic despre noi … fara dovezi palpabile.
Si accentul cade numai pe dovezi palpabile si implicit auzim: ‘’Doar nu ti-am dat nici un motiv’’, ‘’Am fost foarte atenta sa nu-mi scape nimic din dezinteresul meu fata de tine’’, ‘’Am mimat perfect ca te iubesc’’, ‘’Ce pula mai vrei?’’ ,‘’Doar nu vrei acum sa te iubesc cu adevarat si sa ma intereseze sa te cunosc?’’, ‘’Crezi ca te am luat sa-mi bat capul cu tine?’’,’’ Cum poti fi asa naiv?’’,’’ Pe ce lume te crezi?’’, ‘’Maturizeaza-te!!!!!!’’ Acesta este discursul real interior.
Il evitam la nivelul acesta de detaliu la care l-am dezvoltat eu pentru ca avem inca interese pe care nu le putem risca. Cand aceste interese dispar si relatiile se destrama … efortul meu de imaginatie va fi complexat de ceea ce scot cei implicati.
Si practic pentru ca nu mai putem oferi traire adevarata, am ajuns sa fabricam dovezi de iubireeeeeee.. Cadouri, exprimari pretentioase sau siropoase etc.
Cand vin pe fondul unor sentimente reale sunt digerabile, chiar dragute.
Problema lor este insa mare cand vor sa compenseze ceva sau urmaresc sa obtina ceva cu ele.
In acest caz obtii cu ele in cel mai bun caz o emotie … care ar fi bine sa o interpretezi ca exact ceeace este adica … o simpla emotie. Nimic mai mult.
Dar cand simti dragostea si dorinta din imbratisarea unei femei … te pisi pe toate dovezile.
Iar cand creezi cadrul in care o femeie sa simta siguranta si placerea de a fi ea insasi … primesti o dedicatie si o determinare care te topeste … oricat de insensibil ai incerca sa fi.
Nimeni nu pare sa stie ca singura securizare posibila sunt momentele incarcate de sens, incercate prin conectarea la intimitatea partenerului si la starea lui.
NU am deloc pretentia ca a iesi din tiparele sociale si din conditionarile egoului este un demers lejer in baza rationamentului de mai sus.
Este incredibil de greu si dureros … dar cand stii ca alta cale nu exista si mai ales cand intelegi ca numai asa poti incepe sa ai o viata reala … te vei agata de orice te poate ajuta sa iesi.
Eu am inceput de exemplu imaginindu-mi iubitele satisfacute si fericite in bratele altor barbati. Si am facut-o pana cand am putut sa ma bucur pentru ele.
Pot fi facute multe … dar asta va fi subiectul altui articol daca exista cineva interesat.
Daca esti determinat sa-ti depasesti limitele existenta te va ajuta si in plus, traim timpuri in care suntem privilegiati de posibilitatea unor conexiuni usoare intre oameni si implicit ne descoperim mult mai usor suport in orice demers ne-am propune.
Ne sunt accesibili oameni luminati si disponibili, ce traiesc tot ce noi cautam. Acestia cunosc dificultatile si nefericirea in care ne aflam si de cele mai multe ori, fac tot ce depind de ei sa ajute la … trezirea noastra.
Revenind ….
Pentru a abtine promisiunile si siguranta pe care o asteptam, punem in scena abilitati admirabile de a ne ascunde adevarata fata afisand numai ce consideram ca partenerul ar vrea sa vada si sa auda de la noi. Aceasta perioada este caracterizata de o implicare totala … orice altceva cade in derizoriu … pana cand obtinem garantiile pe care ni le dorim.
Dar mare atentie, ca exact in momentul in care obtinem promisiunile si suntem siguri de partener se petrece cel mai pervers switch in relatiile de cuplu.
Este vorba de atasamentul de partener, care este cea mai inalta forma de lipsa de respect pentru iubitii/iubitele’’ noastre, … pentru ca odata instalat in relatie, ca urmare a garantiilor primite, consideram partenerul proprietatea noastra … si implicit tot ce ne ofera nu mai are nici o valoare pentru ca este un bun castigat.
In schimb reprosurile pentru tot ce credem ca nu primim … devin incet, dar sigur … laitmotivul.
Totul este firesc pentru ca odata obisnuiti cu gandul ca partenerul este proprietatea noastra … asta presupune automat ca … nu mai este necesar vreun efort de pastrare a lui, in schimb l-am incarcat cu responsabilitatea de a ne face fericiti ca pe orice alt lucru pe care-l posedam.
Practic daca pana in momentul in care ne-am “securizat” relatia cu promisiuni de felul ‘’numai pe tine te voi iubi’’ accentul cadea pe a oferi pentru a atrage … imediat ce am bifat ca proprietate iubitul, accentul cade pe … ce primesc si implicit … in loc sa te bucuri de ce primesti esti furios pentru ce nu primesti.
Toate starile specifice acestui mediu de relationare … ne distrug masculinitatea/feminitatea … si automat, nemaifiind atractivi, scadem calitatea experientei din relatie.
Din punctul meu de vedere, … efortul de a rezista si distruge din fasa orice forma de atasament este expresia suprema de respect pentru fiinta cu care doresti o relatie. Numai asa vei putea vedea si aprecia orice are ea de oferit … pentru ca vei trai permanent realitatea ca nu exista nici o obligatie in acest sens.
Orice vine va fi o surpriza placuta si un dar pentru ca nu te astepti la nimic.
Pentru cei care vad in aceasta abordare a relatiilor o interventie artificiala, care afecteaza farmecul jocului dragostei, ii asigur ca … starea de constienta prin care te deconditionezi si pe care o presupune atitudinea ce o recomand … da relatiilor farmecul ancorarii in realitate, a conectarii la viata si existenta … unde apar sentimente reale intre oameni reali … care invariabil cresc permanent in intensitate si complexitate.
TOT ce se-ntampla in astfel de relatii este revelator si spiritual.
Imediat ce-ti pierzi atentia si cedezi tentatiei atasamentelor, pretentiilor si asteptarilor … ai declasnsat un proces pervers, in care oricat te-ai stradui sa ascunzi rahatul sub pres acesta iti va invada relatia cu consecintele de rigoare.
Este unanim acceptat ca iluzia iubirii romantice poate fi sustinuta maximum 3 ani de catre secretiile creierului, menite sa-ti inchida ochii constientei si sa-ti dea resurse sa te prefaci a fi ceva ce nu esti.
Odata intelese aceste lucruri simple, in mediul interior eliberat de iluzii apare natural si firesc iubirea constienta, pe care eu o asimilez cu… sentimentul de apropiere (cand te simti acceptat si confortabil fara sa va spuneti nimic), sinceritatea maxima (aia in care-ti spune proaspata indragostita ca desi se topeste dupa tine inca il mai viseaza pe fostul, ca aseara s-a masturbat ca n-a mai avut rabdare pana a doua zi cand urma sa te-ntilnesti cu ea, ca-i bisexuala si o doreste pe vecina de deasupra sau ca fantazeaza ca este fututa in draci de prietenul tau cel mai bun, bineinteles), incredere (prin aceea ca esti sigur ca relatia inseamana ceva prin ceea ce suntem, nu prin ceea ce ne oferim si face marja de profit acceptabila pentru fiecare), acordare de libertate absoluta.
Garantez ca o astfel de iubire …
dureaza 100 de vieti si nu maximum 3 ani.
De aceea este foarte important ca in faza secretiilor sa faci tot posibilul sa-ti trezesti partenerul din visul romantismului, cu tot ce-i mai rau in tine.
Sa descurajezi orice fel de asteptari nerealiste pe care le-ar putea avea de la tine, tocmai pentru a o obliga sa traiasca in prezent fara proiectii, sa te vada exact asa cum esti, sa-si permita sa fie ea insasi si sa construiesti o relatie bazata pe realitatea a ceea ce suntem exact fiecare … ce putem oferi cu adevarat cu placere … in care pastram contactul cu trairile celuilalt chiar daca asta ar putea deranja in prima faza.
Este de preferat … disconfortul de moment al sinceritatii care pastreaza legatura, decat iadul instrainarii in care ai intrat pe nesimtite.
Stii de ce pentru multi , ceea ce ai scris tu, va ramane o lectura placuta?
Pentru ca nu poti evolua ,impreuna ,intr-o relatie in care celalat nu are aceeasi viziune cu tine.
Eventual in acest caz, doar unul evolueaza.
Cum il aduci in intimitatea trairilor proprii pe celalat, cand el nu este capabil de asa ceva?
Multi sunt in relatii deficitare, pot spune chiar foarte multi.S-au intalnit , au inchis ochii la defecte sau au trait iluzia schimbarii pe parcurs al celuilalt.
Asta cred ca este momentul criminal al relatiei de care spuneai tu.
Se trezesc apoi fata in fata , doi straini , care isi striga unul ,altuia reprosuri, care fac intrecere care pe care se jigneste mai tare.
Cum poate exista ,,conexiune reala intre acesti parteneri”?
Tu vorbesti despre un tip de oameni care ,,spiritualizeaza sexualitatea”….
De obicei, cei care inseala intr-un cuplu , traiesc acest act la nivelul instinctului , nu sunt capabili sa ridice la rang de spiritualitat acea sexualitate.
Trebuie sa ai noroc, cred eu, ca sa intalnesti un om superior din punct de vedere al gandirii, in acea perioada de trei ani si apoi sa evoluezi impreuna cu el .
Degeaba ii dau libertate partenerului, daca el nu stie sa o foloseasca la un nivel inalt, spiritual.
Fiecare vorbeste vis-a-vis de acest subiect, prin prisma experientelor lui de viata si a oamenilor intalniti.
Ar fi o lume ideala sa avem relatii in care am evolua impreuna, in care am avea gandiri evoluate.
Mi-ar place si mie o astfel de relatie, dar deocamdata pot spune ca e un vis.
Si inca ceva, atentie la ,,a nu avea atasament de partener”, a nu se intelege detasare de acel partener.Este o bariera intre cele doua concepte, foarte fina si usor de daramat.
Si as mai vrea sa stiu ceva : care ar fi castigul celui inselat?
Oricare ar fi … nivelul celor 2 parteneri de cuplu … din momentul in care aleg sa aprecieze momentele placute si elimina pretentiile asteptarile … relatia se imbunatateste vizibil indiferent de viziunile fiecaruia. Daca tu vrei mai mult decat este dispus celalalt sa se implice … trebuie sa accepti cu respect alegerea celuilalt fara reprosuri … si sa ti cauti ceeace ti lipseste la cineva care vrea sa mparta asa ceva cu tine. A avea pretentii la o viziune comuna este tot o pretentie si inseamna ca nu poti iubi si accepta omul cu care relationezi asa cum este. Nimic bun nu poate aparea de aici. Renunta la vise despre relatii perfecte spirituale … Ia oamenii asa cum sunt si construieste relatii bazate pe realitatea de la care pornesti. Asta inseamna relatii reale. Sa ne acceptam si sa ne iubim exact pt ce suntem.
Libertatea nu o dai tu. Ea exista. Daca incerci sa o ingradesti pt ca ai un barbat slab care accepta asta … mai devreme sau mai tarziu ingradirea asta va exploda in comportamente exagerate mult mai grave.
Detasarea de care te temi tu este defapt dezinteres. Dezinteresul este evident in comportamentul oricui asa ca nu ai cum sa l confunzi cu eliberarea de atasamente pt ca … lipsa atasamentului nu reduc sentimentele ci le amplifica. Crede ma ca nu pot fi confundate cele 2 de nimeni.
Nu exista noroc … in viata. Este vorba de ce atragi si ce meriti prin atitudinile ce ti le cultivi fata ce viata.
Iar castigurile celui inselat sunt imense de fiecare data:
1 incepi sa ti pui intrebari despre responsabilitatea ta in aceasta situatie si implicit constietizezi greselile tale
2 cel care inseala poate constientiza calitati ale partenerului prin comparatie cu amantul care ii scapau si implicit nu le aprecia pt ca le avea
3 poate obtine o intelegere superioara de la un amant bun si evoluat , intelegere care va fi folosita in relatia ei de baza
4 experienta prin care trec impreuna intr un astfel de caz … aduce multe date relevante despre calitatea si implicarea in relatie a celor 2
Castiguri sunt multe … iar dezavantaje exista numai pentru un ego care este de fapt suma tuturor slabiciunilor noastre. Daca mi iubesc partenera pt omul care este… ma voi bucura pt orice experienta reusita de care are parte. Orice astfel de experienta ne incarca de energie si sens si evident ca asta nu poate fi decat un motiv de bucurie pt oricine. DE ce mi as opri partenera de la o experienta care si o doreste?
Si ce drept as avea sa o opresc daca ea isi doreste?
Dana lucrurile sunt mult mai simple.
Tot ce spun aici este valabil in orice context, orice relatie, la orice nivel.
Incearca sa intelegi mai bine unde bat.
Nu visa la parteneri iluminati.
Sunt destui oameni deosebiti cu care ti poti face relatii adevarate … numai ai grija sa fii pregatita sa accepti adevaru si sa cauti in celalalt numai ce este … nu ce visezi sa fie.
Felicitari Cristi. Cu articolul asta mi-ai captat atentia complet.
“Pot fi facute multe … dar asta va fi subiectul altui articol daca exista cineva interesat.”
Sunt chiar foarte curios sa vad stilul tau de a face o femeie fericita, si implicit sa cunosc moduri noi in care pot face fericita o femeie.
Imi place modul in care abordezi relatiile, prin libertate. E ceva ce foarte putina lume reuseste sa inteleaga. Intr-o relatie de obicei e ca si jocul ala de copii “Hotii si politistii” in care cel ce la un momentdat se satura si vrea libertatea devine hotul, iar politistul vine cu criticile. Sper sa mai am ocazia sa dezbat acest subiect pentru ca mai am multe de spus, dar cu alta ocazie pentru ca acum nu imi permite prea mult timpul.
Bafta!
Da, nenea Cristi , esti tare…n-am ce zice…
M-ai bagat in aceasta lume a relatiilor de profunzime , esti cu lupa in mina si eu ma gindeam pe masura ce parcurgeam articolul , de ce nu reusim sa trecem de coaja ?De ce ne oprim acolo?
Sintem atit de ocupati in relatiile de suprafata incit uiti ca mai exista si interior, iar daca stii, banuiesti ca e greu si e o alta lume …..de care n-ai timp…pina nu doare !
Ma si mir ca mai sint oameni ca tine care navigheaza pe acolo? De ca ma obligi sa fiu atenta la asa ceva, sa-ti dau dreptate, sa ramin uimita ce adevaruri spui, sa ma gindesc la ce-mi propui?
Crezi ca am timp? N-am . Auzi? N-am.
Ma bagi in ceata , o risipesc citeodata,clarific, iar pierd directia , iar apari cu chestii de astea , iar ceata, iar…greu!
Dar adevarat!Sint ametita de atita zbucium…nu pot trai in interior mereu si nici la suprafata mereu si pot fi acum una in alta .Sigur intelegi.
Hrisos a inviat !Si este asa de adevarat …!
Ideile prezentate in articol rezoneaza cu viziunea mea despre relatii. Daca nu exista SI iubire, SI libertate, nu exista nimic real in interactiunea respectiva.
Mi s-a spus ca “vai, draga, dar asta inseamna ca umbli din floare in floare”. Altfel spus, ideea de libertate a fost interpretata cu “ma culc cu cine apuc”.
In primul rand, nu ar fi nimic rau in asta.
In al doilea rand, a fi liber, a te respecta pe tine, intreaga creatie, te face sa simti altfel. Nu mai acorzi sexului aceleasi atribute pe care le credeai valoroase in stare inconstienta. Desi poti face sex cu cine vrei, cand vrei…nu faci asta. Pentru ca partenerii cu care cineva rezoneaza nu-s pe toate gardurile. Pentru ca atunci cand esti constient, sexul nu este o nevoie care trebuie implinita ca sa iti dea vreun sentiment de sine.
Cu toate viziunile mele libertine, pot numara pe degetele de la o mana partenerii sexuali avuti in 25 ani. Asta nu inseamna nimic. Puteau fi la fel de bine si 200. Totuna. Vreau doar sa subliniez ca libertatea autentica nu inseamna exces, nu inseamna sa alergi bezmetic in cautarea a ceva ce crezi tu ca iti trebuie.
Pentru cine nu intelege ca iubire fara libertate nu merge, toata treaba va parea ca o continua alergatura dupa p*** . Eu spun ca DOAR omul inconstient e cel care alearga dupa sex, dar de multe ori nu practica din cauza principiilor sau a lipsei de parteneri.
Un om constient nu va alerga dupa placeri. Pentru ca nu isi cauta identitatea in ele, pentru ca nu are vreun sentiment de lipsa. Se va bucura insa cu adevarat de cadourile existentei, care vor veni fara sa depuna el efort.
Ideea de baza a articolului e inteleasa doar cand o traiesti.
Multumesc ca ai scris acest articol. 🙂
Oana! Multumesc si eu pt coment. Ai inteles perfect unde bat cu recomadarile mele.
Este clar ca toti cei care si reprima sexualitatea … si traiesc sub presiune …. nu pot intelege ca cei care si au transat cu maturitate polemica si indoiala interioara pe subiect … traiesc de mult o sexualitate sanatoasa … care pentru a te mai satisface trebuie sa devina parte a unei conexiuni mult mai profunde.
Cand interesul este indreptat catre partener nu catre sexul lui … sexualitatea devine un mod de exprimare a ceeace simti si traiesti si este primit si gustat ca atare.
Asa se explica usurinta cu care practici continenta cand satisfactia nu are nici o legatura cu descarcarea sexuala ci cu prezenta celuilalt.
Pina te consumi in vinovatii si probleme morale legate de sex … vei vedea sexul opus doar un obiect sexual si te vei raporta la el in acest fel crezand ca este cazul tuturor.
Umblind din floare in floare te vei satura rapid de pizxa (pxla in celalalt caz) pina vei descoprii ca sunt aspecte ale florii precum culoarea aroma si mai ales miresmele interioare care sunt cel putin la fel de interesante. Iar cand ajungi sa simti intreaga complexitate a florii va fi imposibil sa o mai tratezi superficial.
Dar daca ramii blocat in aspectul sexual al relationarii … nu mai ajungi nicioadata sa ntelegi ca floarea ii ceva mult mai interesant decat sexul ei.
Realitatea imi arata o cu totul alta fata a relatiilor.
Am prietene care nu se simt confortabil in relatie, carora le sunt impuse directii in viata de zi cu zi, cu cine sa se intalneasca, cat timp pot petrece in prajma altora in afara sotului. Sunt efectiv in posesia sotilor.
Si-au pierdut identitatea. Au devenit dependente de o relatie pe care au visat-o cu totul altfel.
Cum poti indrepta lucrurile intr-o astfel de relatie?
Ele sunt prinse de rutina zilnica , servici, copil , curatenie si mancare.
Sexul nu-l mai percep ca pe ceva inaltator, ci ca pe o corvoada.
Au intrat in relatie cu o viziune asupra a ceea ce inseamna familie si acum stau in fata unui esec.
Cum poti scimba aceasta relatie?
Cum se pot rupe din ea?
Si daca se rup, poate unele nu au unde merge.
Si daca au unde merge , sa reinoade o alta reltie, in cazul in care au un copil sau doi, este foarte greu.
Am multe exemple in jur .
Cred ca totusi acest subiect al relatiilor este mult mai vast si daca coboram in realitatea de langa noi vedem altceva decat acele relatii autentice , relatii in care cei doi gandesc la un nivel superior, in care partenerii isi accepta escapadele in afara casniciei.
Cati soti sunt capabili sa isi lase sotia sa plece cu un altul ,cu gandul la ,,acea experienta reusita” , s-o astepte dupa cateva ore sau o noapte, cu zambetul pe buze , multumit pentru libertatea din relatie?!
Nu prea vad astfel de cazuri in viata de zi cu zi!
Cu cat somnul inconstientei este mai lung cu atat dezastrul care l face inconstienta in viata noastra este mai consistent.
Si este evident ca daca suferinta de la un moment dat nu este suficienta pt a te trezi si a incepe sa vezi ce vrei de la viata si a urmari cu pasiune acel lucru …. nu exista alta varianta decat suferinta sa creasca … pina intelegi ca a gasi justificari pt inconstienta ta … NU TE AJUTA CU NIMIC si ca daca vrei ceva mai bun trebuie sa faci ceva in directia lucrurilor care ti le doresti.
Prietenele tale care stau sub papucu unor inconstienti … facand copii pe banda rulanta … aleg acest lucru in fiecare moment. Solutii nu vor aparea pina nu vor fi dispuse sa faca ceva pt viata lor. Toate justificarile sunt mituri care le intretinem sa ne justificam pasivitatea.
Orice om vrea sa si recupereze viata va fi sprjinit de existenta. Dar trebuie sa inceapa sa o faca ca sa constate acest lucru. Exista exemple la indemina de oameni care si au recuperat viata din situati imposibile. Un sot tampit si 2 copii nu pot fi o problema reala daca chiar vrei o schimbare.
zici,,Am avut si cateva esecuri crunte … care m-au scos din autosuficienta in care m-am instalat la un moment dat … si care m-au obligat sa trec pe alt nivel de implicare si sa-mi transez odata pentru totdeauna slabiciunile de la acest capitol.”
Din punctul meu de vedere,esec nu exista.exista doar experiente si feedback.ambele fiind absolut necesare in evolutia fiecaruia si de real folos.
,,cu cat femeile simt slabiciunea si te calca mai abitir in picioare cand te simt in dificultate. Iti urmaresc atent si cel mai mic semn de slabiciune si imediat ce au detectat ceva se simt puternice si se folosesc de pozitia lor.”
Iti respect opinia si mi-ar place sa imi respecti si tu mie dreptul la propria-mi parere referitor la fraza/ideea expusa de tine.fraza lasa senzatia ca in spatele ei sta o experienta care o determina,insa nu imi pare potrivit sa iti extrapolezi propriile experiente asupra intregii comunitati feminine.Daca nu te-as sti atat de bine as zice ca fraza este una cel putin misogina.Femeile,sangeroase,gata sa atace si sa se hraneasca din barbatii slabi…Avaiii,avai!:)
,,Este alegerea lor sa faca ce vor, dar eu le recomand sa sprijine barbatii in evolutia lor, cu admiratie si iubire, mai ales cand le este greu si incearca nesiguranta cautarilor din prima parte a vietii.Multumesc de recomandare,raspunsul meu la recomndarea ta,este tot o recomndare:Falco – Egoist~http://www.youtube.com/watch?v=VObwKuA-4Pg&feature=related .am invatat aceasta lectie utila de la un barbat de 5 stele:)cu alte cuvinte cine nu are mama sa-si cumpere,ca eu una sunt mama feciorului meu,ptr restul barbatilor is femeie.
Multumesc frumos pentru articol.ma aliniez cu pretenul Anonimus si zic: cand te lasa generozitatea,astept cu interes ce vrei sa impartasesti cu noi.
Dana, fiecare situatie in care am intrat sau pe am creat-o are si iesire.
As zice nu numai ca e posibil, dar dupa ce ne-am evaluat cu maxima sinceritate relatia si stim ca ne vrem viata inapoi si vrem sa o traim asa cum meritam, asta e singura cale.
De fapt singura cale prin care nu ne mai tradam.
Oricat de greu pare la prima vedere sa schimbam ceva datorita complicatiilor exterioare este si mai greu sa perpetuam o relatie care ne termina radical in interior.
Si oricum am intoarce-o, din momentul in care realizam calea pe care sufletul o vrea nu mai avem liniste pana nu ne aliniem la calea asta.
Sunt de acord cu Cristi, ca odata ce decidem onest si fara indoiala ca ne vrem viata inapoi, existenta ne sprijina exact cand si cu ce avem nevoie.
Jeni! …. Inconstienta este sangeroasa in general. Iar femeile in general dispretuiesc slabiciunea la barbati in mod instinctual (inconstient).
Nu vreau sa conving pe nimeni … dar eu cand zic asta mi se deruleaza instant zeci de momente in care am surprins pe fata lor momentul de dispret si superioritate cand simteau vulnerabilitatea sau dependenta barbatului.
Si nu i vb numai de slabiciunile mele. O vad peste tot in jur. Mi evident ca sunt exceptii … dar cata vreme regula este observatia mea … o sa ramin la ea.
In ce priveste termenul de esec …. controversa este falsa pt ca in mod evident sunt deacord cu tine. Atat ca eu am ales termenul pt ca vreau sa fiu mai putin ingaduitor cu mine … pt unele din alegerile mele trecute… pt ma seta automat pe viitor pe un nivel de atentie care sa nu mi mai permita sa ignor anumite semnale relevante pentru deciziile ce le iau in relatii.
Termenul semnifica doar gradul redus de toleranta fatza de mine care l mai am pentru anumite greseli in evaluare si alegere.
Multumesc pt aprecierea articolului.
bine coane,asa cum zici tu *..^
Excelenta viziune. Am citit cateva din articolele tale si toate mi se par ca vin dintr-o perfecta intelegere a realitatii. Cand te referi la sexe uneori pui x-ul alteori nu; eu zic sa nu te mai obosesti si sa scrii cum gandesti.
Stely! X rile s rezultatul presiunilor unor ”sensibilitati” din anturajul meu … si dispar cand contextul nu mi lasa varianta unui compromis.
Dar iti garantez ca pe viitor, renunt la ei … fara sa stau pe gaduri.Ms
Sa ramai liber intr-o relatie de cuplu este idealul dar cum ramane cu “libertatea care nu este dreptul de a face ceea ce vrem ci ceea ce se cuvine “? dupa vointa noastra, daca am face ceea ce am dori nu am deveni altceva decat robi ai pacatului si atunci robia nu este opusul libertatii ? Fidelitatea bazata pe moralitate nu mi se pare o gluma penibila si proasta! O gluma penibila si proasta este sa-ti traiesti viata in afara credintei si-a moralitatii, fara sa-ti pui intrebarile esentiale si fara sa-ti oferi raspunsuri legate de adevaratul scop al venirii noastre in aceasta evolutie pe pamant.
Evolutie spirituala( vezi relatii extraconjugale) in afara relatiei de cuplu pot cauta doar cei insuficient de puternici in credinta si care se rezuma la o existenta marunta. Trebuie sa avem grija de gandurile noastre transformate in cuvinte pentru ca ne vor fi destin.
foarte bine spus ! ai o exprimare foarte usor de inteles si ma bucur !
@Calina!
Despre ce libertate in relatie vorbesti daca este conditionata?
si
Cine-ti spune tie ce se cuvine sau nu?
Mie imi spune propria mea perceptie si judecata care i singura mea autoritate. Este a mea si voi raspunde oricand pentru ea cu placere. Este alegerea mea si nu ma intereseaza alegerile celorlati.
Crede ma ca a petrece timp cu una sau 10 femei si a le satisface cu dragoste si placere … nu ma face nici rob nici pacatos. Eventual, daca vrei, sunt robul propriului meu suflet si sunt incantat sa fiu, pentru ca mi l respect si iubesc cu pasiune. Iubesc fiinta care sunt si mi manifest acesta iubire cum stiu eu mai bine. Si pentru ca imi iubesc propria fiinta stiind de miracolul care l reprezint … pot respecta si iubi in aceias masura pe oricine.
Desi apreciez sexul f mult acesta nu poate fi satisfacator fara conexiune cu omul care este femeia aflata in relatie cu mine.
Pina nu reusim aceasta conexiune sexul dezamageste crunt si devine chiar ceva neplacut.
Sexul in sine este interesant numai pentru cei reprimati care tariesc in conflicte interioare.
Eu nu vad nici o problema sa ma simt bine cu 10 femei tot asa cum ma simt bine cu 10 prieteni barbati. Bineinteles ca exagerez putin pt ca in realitate nu se ajunge aici nicioadata.
Lumea actuala … chinuita, depresiva si nefericita generalizat este exact rezulatatul faptului ca am crezut tot ce ni s-a zis ca se cuvine sau nu, … fara sa ne consultam propriul suflet. Frica bagata in oase ne a facut sa nici nu ne mai putem pune intrebari pe aceste subiecte … fara sa incercam o stare de panica.
Vremurile astea sau terminat.
Absolut niciodata nu o sa mai dau 2 bani pe parerea nimanui despre ce se cuvine. Nu o fac demult dar ma face sa ma simt bine aceasta declaratie. Pot asculta cu respect orice parere dar … nu va exista nici o autoritate sa o asimilez daca nu rezoneaza cu simtamintele mele.
Si recomand acelas lucru tuturor.
Avem 2000 de ani in care crestinismul si a promovat valorile si putini oameni sunt mai corupti interioar decat cei care promoveaza aceste reguli despre ce se cuvine.
I-au fost suficienti acesti ani sa dovedeasca ca abordarea lor este una sanatoasa si ca este o solutie pentru sanatatea spirituala a omenirii. Ori ce vad in jur si mai ales la crestinii dedicatii … este un dezastru.
Si spune mi mie, … de ce nu se cuvine sa mi las sotia sa cunoasca orice barbati isi doreste? Eu imi doresc sa fie echilibrata si implinita. Nu vreau sa traiasca in regrete reprimari sau tensiuni. Si daca eu nu am nici o problema cu asta … ce dumnezeu ar putea sa condamne asa ceva. Crezi ca dumnezeu este mai putin ingaduitor ca mine. Iti garantez ca este infinit mai iubitor si ca nu l-ar putea deranja cu nimic o viata sexuala bogata a nimanui.
Insa egourile ranite ale barbatilor din toate timpurile au inventat un Dumnezeu tampit … care vezi doamne condamna si el femeile pt casi permit sa si respecte ceeace simt.
Si ce te face sa crezi ca daca-si reprima dorintele … pt ca ”asa se cuvine” … dorintele alea vor disparea. Dimpotriva .. cand dai libertatea asta presiunea scade enorm .. pt ca nu mai trebuie sa te grabesti sa te pripesti nu te mai simti obligat sa fii atras de partenerul tau numai pt ca asa se cuvine.
Cand esti liber cu adevarat si simti ca partenerul nu te mai constringe cu nimic vei fi recunoscator si te vei uita mai atent la omul care este. Il vei putea iubi pentru ce este el nu pentru ca te obliga decizia de al iubi.
Problema este … ca nimic din energiile interioare nu dispar pt ca cineva declara ca nu i ok sa existe.
Ele se vor amplifica si vor crea conflicte interioare distrugatoare din care ies toate obsesiile si perversitatile inumane.
Orice se cuvine cata vreme nu constringi pe nimeni, nu deranjezi viata nimanui, respecti parerile diferite, nu agresezi pe cineva.
Insa nu dau 2 bani pederanjul egourilor care se cred buricu pamintului si implicit se simt lezate de orice … chiar daca nu are nici o legatura cu el.
In concluzie draga Calina … iti respect sincer pozitia si ti doresc sa ti ofere echilibrul care ti l doresti.
Iti multumesc ca ti ai spus parerea si ca mi-ai dat ocazia sa mai clarific cate ceva .
Tonul transant si usor deranjat nu este pentru tine. Este numai nemultumirea mea ca mi-o trebuit atat timp sa ajung aici … si ca nu am avut ocazia sa aud aceste lucruri acum 20 ani.
Iti doresc sa fii fericita si iubita.
Cristi, jos palaria! Lucrurile spuse pe sleau, fara dantelarii inutile. Multumesc si dau mai departe.
O sugestie pt blog (nu stiu daca este posibil): ar fi util pentru articolele in mai multe parti sa pui la sfarsit link catre partea anterioara. E mai simplu de gasit 😉
La multe alte articole excelente!
Simona
Nimic excelent nu iese din a fi pervers.In schimb mi-a placut cum gandeste Calina. Pare logic ce incerci tu sa explici dar mintile perverse se autodistrug! La fel de convingatori sunt si cei ce promoveaza lesbianismul, homosexulitatea si toate relele din lumea asta sub diverse pretexte. Mai rau este ca ai o logica teribila in ceea ce spui si asta poate face rau celor neexperimetati. 🙂
@Alex. Ce spun eu nu are legatura cu logica ci cu observatia. Logica este numai o consecinta a unei priviri limpezi.
Uite ce zice Calina ”daca am face ceea ce am dori nu am deveni altceva decat robi ai pacatului ”.
Nici nu observa ca … automat declara ca este plina de dorinte de care ii este rusine.
Ori aceste dorinte care si le reprima … sunt expresia modului in care moralitatea ii traumatizeaza fiinta.
Daca i-as spune ca in mine nu exista nici o dorinta de care sa mi fie rusine … ca nu gasesc decat o dorinta imensa de a fi util vietii si oamenilor ar zice ca mimez … dragostea.
dar dragostea este ceeace suntem cand ne armonizam cu viata si cu propria fiinta.
Dorintele ai care o fac sa se simta pacatoasa daca ar ceda lor este expresia unei piste gresite pe care se afla si dificultatile de care se va lovi o vor face in cele din urma sa si reevalueze pozitia.
Dar este numai o speculatie de a mea care sper sa nu o deranjeze. Dincolo de orice convingeri am avea suntem oameni si trebuie sa tinem aproape. Impreuna ne scoatem din orice rahat.
Alex!!! mai gandeste-te … inainte sa fi atat de categoric.
E cel mai tare post pe care l-am citit de o vreme buna. Desi abordarea e un pic izolanta asta e, oamenilor trebuie sa li se serveasca adevarul cu lingurita mica altfel se pierd si in aceasta pierdere se vor revolta impotriva lui. Ceea ce scri tu nu doar ca este extrem de acurat dar este caracteristic fiecarei realtii inter-umane fie ca e intre persoane de sex opus, intre amici sau parinti-copii si culmea intre oameni si animale (unilateral evident).
E modul nostru de a ne trata unii pe ceilalti in paianjenisul fricii ce ne inunda fiecare aspect al vietii.
Faza e ca nu la acest mod de abordare trebe muncit ci la noi insine. Exista expresia conform careia nu poti iubi daca nu te iubesti pe tine prima data. Si nu te poti iubi pe tine daca te identifici cu egoul, probabil cel mai feroce adversar al fiecaruia insa care e bine infiltrat si plin de cuvinde lingusitoare cand se simte amenintat de o posibila introspectie serioasa…mai mai ca te pacaleste sa crezi ca esti chiar tu.
Poate asta e menirea noastra. Poate de aceea ne nastem femei si barbati; albi si negri, slabi si tari pentru ca in ciuda diversitatii umane exponential crescande inca n-am invatat toleranta, inca n-am invatat sa convietuim si sa ne bucuram de acest lux de a putea trai impreuna si a ne baza uni pe ceilalti.
Uita ca femeia e femeie si vv. Eu sunt femeie si ma incadrez lejer la descrierea unui mascul in trecutul meu glorious desi nu sunt pe invers. Lectia mea nu a fost sa-mi gasesc vreo feminitate venusiana ingropata ci sa descopar acel balans minunat dintre caracteristicie fiecarui gen, toate incrustate adanc in fiecare dintre noi. Intr-un cuvant toti suntem si fete si baieti (de neignorat ca in prima perioada a vietii intra-uterine si baietii au putzulica de fete care se transforma ulterior sub ferma comanda a hormonilor in altfel de pasarica, mai imflamata si balanganicioasa).
Avem mereu impresia ca datoria noastra e sa ne completam reciproc si nu cumva sa invatam unii de la ceilalti spre a aplica in propriul plan….exista mereu aceasta tendinta de codependenta…evident izvorata din acea frica de singuratate.
Life is a journey si in clipa in care o vom trata ca atare ne vom permite sa ne tratam si pe noi exact cum suntem: niste calatori, exploratori intr-o lume unde nu gasirea raspunsurilor ne e destinata, ci trairea posibilitatilor in clipa aceasta…ceea de ce ne cramponam cu atata ardoare e doar o forma goala fara toata acea imensitate de continut a carei existenta o negam in incapacitatea de o percepe in tentativele noastre formale, ignorante, dogmatice de a descifra.
In clipa in care nu ne va mai fi teama de singuratate si o vom imbratisa sub forma sa superioara: libertatea…atunci vom mai vedea daca notiunea de cuplu mai are ceva importanta intr-un spectru in care cuplul in sine nu mai are alt scop decat reproductiv.
Ne dorim adevar si liberatate insa de data ce dam de cel mai firav obstacol ne retragem in penele noastre egoiste insa inselator protectoare.
Balzac sustinea ca : “o libertate fara limite ucide libertatea”. Ce avem noi aici ? Vezi Cristi ce se intampla in lume ? Micile libertati palesc in fata tragediei impuse de sisteme. Conceptul de libertate ce se naste acum este mult mai amplu, profund si se sprijina (culmea!) pe moralitate fiindca cea mai mare libertate se naste din cea mai mare rigoare. Esti liber cu adevarat cand nu-ti conduci tu viata ci Il lasi pe Dumnezeu sa te conduca. Putem avea libertatea de a face toate lucrurile din lume dar trebuie sa ne amintim clipa de clipa ca nu toate lucrurile sunt de folos :), nu toate zidesc. Daca stilul nostru de viata este canalizat catre eternitate, credinta nu ne va ramane straina iar credinta presupune si moralitate. Nu poti dori sa zbori la intamplare cand ai intelegerea destinului special pe acest pamant. Adica sa ne oferim libertati de-o clipa ? Libertatea eterna trebuie sa fie aspiratia omului evoluat! Esti liber cu adevarat cand actionezi corect… esti dispus sa ierti si sa uiti… treci peste trecut. Conceptul de libertate asa cum il prezinti tu s-a nascut dintr-o prea mare suferinta pe care-o recunosti dar care te-a afectat profund
Sa-ti petreci timpul “cu 10 femei pe care sa le satisfaci cu placere” este imoral si te face inutil nu doar pervers
@Calina.
Dumnezeu imi este un partener si implicit consider ca suntem liberi cand conducem viata mea , impreuna.
Tot ce da sens sufletului meu este de folos pt mine si mi da putere si dragoste.
Pe mine nu ma intereseaza eternitatea … dar o traiesc cand sunt una cu clipa prezenta.
Alt acces la eternitate decat acela al prezentei nu exista si n-a existat vreodata.
N-am nevoie de credinta … pt ca il simt pe dumnezeu si dragostea lui. Nu vad in ce ar mai trebui sa cred.
Nu am nevoie de moralitate pt ca … simt pe dumnezeu in tot ce exista … si implicit tot ce traiesc devine un dar si il tratez ca atare.
Nu am nimic in mine care ar leza viata sau interesele cuiva … pt ca simt ca suntem cu totii una.
Deci: CE sa fac cu moralitatea?
Suferinta mea … ma ajutat sa ajung la adevarul meu, sa ies din minte si sa gasesc solutiile care m-au eliberat de frica. Deci afectat profund ori ba , de suferinta sunt aici si sunt recunoscator pt asta.
Suntem cu totii una chiar si cu cei mai rai dintre noi , iubirea infinita fiind singurul adevar. Tot restul este iluzie. Asta este toata morala mea.
Calina! … te rog sa te simti in largul tau aici chiar daca nu imi impartasesti convingerile.
Iti astept comenturile cu placere. Ms
@Calina.
NU vad nimic pervers in a iubi si satisface 10 femei , 100 sau 1. Dimpotriva le echilibreaza fizic si emotional la nivel profund. Devin mai sanatoase si echilibrate pt ca dragostea are acest efect in fiinta oricui.
In plus nu depinde de mine cate femei iubesc in aces fel. Compatibilitatile astea nu s pe toate gardurile asa ca nu i f usor sa gasesti mai multe femei cu care sa imparti ceva adevarat.
Ceva superficial nu ma intereseaza. Vreau multe de la o femeie : prietenie, deschidere, conexiune, echilibru, maturitate, dorinta la cote maxime, compatibilitate fizica si emotionala …. inainte sa mi doresc sa ajung in patul ei. Trebuie sa fi deacord ca nu i f usor sa gasesti sau sa creezi asa ceva. Asa ca perversiunile la cote de astea care te ingrijoreaza pe tine is cam rare, pt mine cel putin.
Erotic vorbind intradevar sunt un tip pervers dar nu vad ce ar putea fi gresit in perversiunile care satisfac un cuplu .
Aaaaaaaa … inca ceva … sexul ipotetic cu cele femei de care vorbeam in comentul de mai sus …. nu il fac in acelas timp cu toate daca cumva ai inteles in acest fel.
Nu gust sexul in mai mult de 2 persoane desi nu am nici o problema cu ce i care il practica si de la 3 in sus.
@ Calina.
Recunoaste ca esti cam dura cand spui ca s inutil daca am 10 femei. Dimpotriva … sa aduci satisfactie in viata a 10 femei m-ar face f util. Si crede ma ca asta ti ar spune si ele.
Nu ca as avea aceste femei in viata mea. Era un exercitiu teoretic.
In plus … nu sunt chiar asa de valoros incat sa stea atatea femei … dupa mine.
Nimeni nu i inutil cata vreme ii aici pe pamint. Nu numai ca fiecare din noi este util … suntem absolut indispensabili existentei … dovada ca suntem. Iar grija pentru tot ce exista ar trebui sa fie prioritatea noastra.
Iar a satisface si iubi (daca poti) 10 sau 100 de femei este si asta o forma de grija fata de existenta.
intrebare: oare modul in care cristi vede si traieste iubirea si relatiile sale este unicul sau este pur si simplu versiunea lui?
eu cred ca intr-un univers care ofera diversitate si unicitate este practic imposibil sa fie 2 indivizi cu aceeasi perceptie si viziune, identica in proportie de 100%.
putem sa ne regasim doar in parte in viziunea celuilalt, ramanand de datoria noastra sa ne exprimam originalitatea si unicitatea…altfel riscam sa cream doar alte modele de comportamente de masa…
suntem unici, nu uitati…fiecare are datoria de a-si crea singur propria iubire, propria viata, propriul univers, pornind de la aceeasi sursa: iubirea divina…nu vedeti ca fiecare dintre noi si-a gasit drumul spre casa SINGUR si in mod absolut UNIC? nu vi se pare normal, in acest context, sa creati ceva unic, fiecare din voi, dupa ce in mod absolut unic am fost toti adusi aici? chiar si faptul ca suntem impreuna pe acest site, fiecare ajungand aici pe alte cai si fiecare avand alte experiente de impartasit, la fel de unice si de diferite, ar trebui sa va intareasca convingerea ca se poate ajunge la acelasi rezultat pe o cale absolut proprie si personala…RELATIILE INTERUMANE LE PUTEM TRAI LA FEL DE UNIC precum este si modul in care ne iubim … iar tot ceea ce ne duce spre iubire, mai “moral sau mai putin moral”,toate experientele pe care existenta ni le croieste pe masura noastra, nu trebuie judecate, nu trebuie etichetate, caci ele sunt pur si simplu caile pe care fiecare si le-a gasit cu greu si multa sarguinta spre CASA … SPRE IUBIRE …
SI VA POT SPUNE TUTUROR CA VA IUBESC, IN FELUL MEU UNIC SI PERSONAL…
de ce ai tu atata dreptate?:)…………
un articol lung, plictisithor in care se bate apa in piua. seamana izbithor de mult cu un bootcamp. limbajul vulgar folosit de author nu face mare lucru. demonstreaza doar ca in adincul inimii lui zace un taur comunal fricos. caruia ii e frica de moarte ca nu va reusi sa rezolve toate femeile de pe pamint in aceasta existenta. de aceea ne ameteste , abureste, aiureste. ALOOO, AI O MARE PROBLEMA CU CENTRUL INTELECTUAL SI SEXUAL. le confunzi, le incurci.sotia ta ce spune? sau este si ea una din cele 1000?nu trebuie sa-mi raspunzi mie. incearca SA NU MAI MANIPULEZI TINERII !
MINTI DE RUPI !
@CristiP, Felicitari pentru postare!
„Trebuie sa mai stim ca NIMENI nu poate fi proprietatea nimanui. Indiferent de indiferent.„
Superb !