Când iubirea nu mai are nevoie de control

Acum 2 ani o tipa de 40 de kile miniona si frumusica ca pesonajele principale feminine din animeurile care m-au sedus definitiv in ultimul an , …
… ma aborda pentru o consiliere in privinta modului in care ar trebui sa discute cu sotul ei despre o relatie paralela care chiar daca nu excela nici pe departe la capitolul erotic era una importanta pentru sufletul ei.

Sotul ei mi-a fost prezentat ca un tip sensibil si inteligent care a tratat-o frumos in toata casnicia lor de 9 ani.
Tipa avea vreo 3o de ani si afirma  ca in toata casnicia ei nu a fost atrasa de alti barbati si ca era fericita.

Niciodata nu cred astfel de afirmatii insa nu era nici pe departe momentul pentru a dezbate astfel de amanunte.

Am discutat ceva vreme ca sa-si lamureasca exact ce simtea si in special cum sa se faca inteleasa ca relatia noua in care a intrat nu a schimbat nimic din sentimentele pentru sotul ei.

Odata ce si-a gasit puterea si claritatea i-a spus sotului ei tot ce avea pe suflet fiind convinsa ca acesta o va intelege si vor gasi o cale sa se deschida unul fata de altul , cu atat ai mult cu cat tipa noastra si-a vazut sotul in circumstante in care era topit dupa alte femei.

Tipul a reactionat agresiv amenintand-o ca o arunca in strada si ca nu-i lasa nimic (adevarul era ca ceea ce aveau impreuna se datora in principal muncii lui).

Socata si speriata de aceasta posibilitate, a incercat să-si scoata din cap ”prostiile” cu onestitatea in cuplu si relationarea libera, mi-a servit un ignor total in aceasta perioada, incercand sa revina la discursul traditional.

Nu m-a surprins prea tare intrucat deseori in fata iminentei pierderilor pe care le ridica integritatea,  oamenii isi imagineaza ca degradarea sufleteasca pe care o presupun compromisurile, …  este o pierdere acceptabila.

Dupa o luna de incercari de revenire la ”normalitate” nu s-a mai suportat pe sine, … pana la punctul in care a reluat la discutiile cu mine, a acceptat divortul si toate conditiile sotului ei.

Intre timp mi-a devenit prietena foarte apropiata chiar daca traieste in Bucuresti.
Iar zilele astea imi scrie urmatoarele:

”Mă simt asa bine … si barbatii astia care sunt acum în viața mea sunt așa frumoși și nu e presiune de nicăieri …parca e un vis
Am avut un week-end minunat Cristi
Petrecut Cu Pxxxxxx
Am sărit parcă la un alt nivel de conștiința și contact cu mine și cu ceilalți.
Pxxxxxx e foarte deschis și receptiv și nu fuge de ceea ce vine dinspre mine.
Ceea ce e wow. Simt efectiv cum vibrez
Am trăit foarte intens conexiunea cu el și cu ceva prieteni de ai lui simpatici….toți erau curioși de cum de avem noi o relație deschisa.
Am interacționat cu oamenii…foarte interesant
Stii cum se simte Cxxxxxx cand face sex? Cum vibreaza?
Ei bine…asa eram și eu doar ca nu în sex.
Doar simtindu-l pe el conectat cu mine …
A fost fascinantă experiență pentru amandoi
Acum inteleg si eu cum simte ea…o aveam și eu în mine dar nu se dezvoltase pentru ca o inabuseam eu mereu crezând ca e prea mult pentru ceilalti și sa nu se sperie…
EU sunt acum wow…plina de bucurie ca mă pot exprima cu tot ce sunt și ca el le poate duce …
Se bucura de experiență ăsta. …
Ne simțim foarte natural împreună și vorbim despre orice …Iar când pune mana pe mine …
… se pornește cutremurul
Zilele trecute imi zicea facebook-ul ca suntem prieteni de 2 ani…De fiecare dacă când îmi este foarte bine și mă bucur de libertatea mea ..ma gandesc la tine și îți mulțumesc în gand pentru ca nu m-ai lăsat acum 2 ani sa mă mai tradez.”

Exact asa cum am prevazut, dupa divort fostul sot a cautat sa se apropie de ea si sa si refaca legatura insa nu a mai fost posibil intrucat experienta despartirii a rupt ceva iremediabil in sentimentele prietenei mele pentru fostul ei sot.

Asta este una din povestile fericite a relationarii libere, dar eu altundeva vreau sa ajung.

In perioada cand situatia ei relationala s-a clarificat si după ce și-a obtinut libertatea in urma divortului, … am discutat multe despre trecut si astfel am aflat ca nici pe departe afirmatiile ei de la inceputul discutiilor noastre,  despre dezinteresul ei pentru barbati, nu au avut acoperire in realitate.

Si-a amintit momente de atractie puternica pentru niste colegi pe care le-a negat la acel moment si a incercat sa le stearga din memorie pentru a-si pastra imaginea de sine de sotie impecabila.

Aceasta situatie este generalizata la toti cei care se grabesc sa-si spuna cat de fericiti sunt in relatiile lor exclusive.
Fara exceptie acestia sunt oameni care se mint constient sau inconstient,  in speranta ca intretinand iluzia fericirii in relationarea exclusiva isi vor putea anestezia indoielile tot mai acute odata cu trecerea timpului.

In acest sens va ofer un mesaj ce l-am primit azi de la o cititoare a blogului meu, mesaj din categoria celor care eu cred ca ne vindeca de ipocrizie si perversitate:

”Buna Cristi! De ieri ma pregatesc sa iti scriu, trecand prin diverse stari emotionale in urma lecturarii articolului tau ” Natura fidelitatii sexuale”, care a starnit in mine furie, revolta, tristete. De multi ani sunt casatorita si fidela sotului, eu alegand asta si simtimdu-ma fericita cu alegerea mea. Nu am simtit ca fac un efort, nu am reprimat nimic, pur si simplu m-am simtit bine cu alegere mea. Si acum sunt fericita ca am ales sa traiesc in acest fel. Ieri imi doream sa-ti spun cat de gresita e optica din articol si voiam sa-ti aduc o mie de argumente ( intre timp sotul cu care avusesem o discutie pe baza articolului imi zice cat de ipocrita sunt) iar azi la o a doua citire m-am simtit trista, chiar epuizata de framantarile interioare si am realizat ca intr-adevar sunt o ipocrita si in mare parte ai dreptate. Toata lumea mea interioara s-a prabusit, toata educatia, valorile, pilonii pe care s-a sprijinit pana acum existenta mea sunt la pamant. Totul a inceput in sedintele de psihoterapie si continuand cu lectura articolelor tale. Trebuie sa iti multumesc ca datorita voua m-am regasit, mi-am regasit feminitatea pierduta pe undeva. Am avut momente cand in urma citirii unor postari de-ale tale pe Facebook efectiv tresaream si imi venea sa te streg din lista, dar am rezistat tentatiei si nu te-am sters.☺️ O zi frumoasa!”

1. Cum vezi tu gelozia, care crezi ca e radacina ei?

Dincolo de orice indoiala, gelozia este doar o reacție a atitudinilor de posesivitate.

De fapt, este gestul PARAZITULUI inconstienței cu a sa Sfantă Treime, superioritate – ipocrizie – posesivitate.

Unii-i zic ego, dar fac o confuzie nefericită, intrucat egoul devine acest PARAZIT, doar cand este scapat de sub orice control conștient.

Egoul poate fi si profund uman, cand asimileaza smerenia, onestitatea, corectitudinea (asa cum o poate intelege) si bunul simț.

Revenind la ”durerea” noastră, trebuie ințeles ca gelozia nu are legatura cu nici un sentiment nobil, asa cum se sugereaza des prin clișee de genu, “daca nu ești gelos, inseamna ca nu ma iubești”.

Fiorul de satisfacție al partenerului care constata gelozia in iubitul lui este satisfacția constatării ca este intr-o poziție de putere, ce-i permite să-l controleze.

Toti geloșii pot vedea, cu un minimum de interes si onestitate fața de ei, ca substratul reacțiilor de gelozie vine din sentimentul de neimportanță care-l incearcă in fața oricarei situatii, in care EL nu este centrul atenției si sensul existenței iubitei sale.

Este plina lumea de geloși exagerați si complet dezinteresați de parteneră, care innebunesc la cel mai mic semn de interes extern pentru iubita lor sau din partea ei.

Situația reflecta, la nivelul cel mai grotesc al geloziei, pretenția de superioritate care te face să te simți indreptățit să pretinzi detenția toatala a vieții unei femei, de care nici macar nu mai ești interesat.

Cunosc un barbat bogat care, spre exemplu, ii interzice fostei soții, de care este divorțat, sa iasa cu alti barbați, pentru ca vezi-Doamne, nu se cade așa ceva, cata vreme are copii cu el. Dar el nu-și refuză nici o tipă care pune botu’ la cacaturile lui.

Daca iei la bani marunți motivațiile geloziei, ajungi la nesimțiri de raportare la ”iubitul” tău, greu de imaginat. Iar dincolo de toate aparențele, civilizația si cuvintele corecte, … esența identitatii noastre in relații este nesimțirea totală, in numele iubirii totale.

Gelozia este relaționare prin posesivitate. Iar ceea ce posezi, nu poți iubi. Pentru ca, prin insași posesivitatea cu care ai ales sa te raportezi la un om, il dezumanizezi si practic, nu mai poți percepe in el exact ceea ce te-ar putea atrage si incita.

Intrucât, nu rareori se confunda atașamentele cu posesivitatea, trebuie să precizez ca exista o diferența esențială intre ele.

Atașamentele sunt mai degraba legatura creata de familiaritate si raspunde fricii noastre de nou.
Atașamentele alimenteaza rezistența la schimbare, sau la noi experiețe.

Posesivitatea este reflexia pretențiilor de superioritate asupra partenerului si este un soi de raportare la individ, ca și cum ar fi un obiect destinat folosirii celui care se considera proprietar.

Atașamentul este o slabiciune seminevinovata a celor slabi, posesivitatea este nesimțire dusa la extrem.

2. In ce fel crezi ca percepe libertatea partenerului, un om dornic sa posede, preocupat constant de imagine?

Libertatea partenerului este oricand extrem de atragatoare si incitanta. Un om imposibil de manevrat sau cumparat este unul conștient, lucid si deci atragator, fara să puna distanță față de ceilalți. Sunt destui cei care reușesc sa creeze aparențe de putere si independența, doar pentru ca astfel iși imaginează accesul la succes. Vor să-și vândă detașarea si raceala ca dovada de putere, care sa atraga. Dar vor cadea exact in capcana care o intind altora.

Sunt o mulțime de cupluri, in care partenerul care-și asuma libertatea este foarte dorit de cel mai dependent dintre aceștia, tocmai pentru ca acea relaționare libera il incarca sexual si creeaza admirație, in paralel cu gelozia de care discutam noi.

Sigur că mai nimeni nu recunoaște că …  libertatea asumata a partenerului său il face mult mai atragator si incitant pentru el si in locul acestei recunoașteri cerute de o minima onestitate, va cauta prin toate mijloacele să-și intimideze partenerul, incarcandu-l cu vinovație pentru a-l face să renunțe la libertate si a obține controlul asupra lui, ceea ce-ti va asigura confortul PARAZITULUI care te de tine . 

De cele mai multe ori, cei care NU au ajuns la aceasta libertate, printr-un proces de conștientizare si maturizare, ci doar prin context sau dintr-o naturalețe nativa, ajung pana la urma ca in relații sa-și negocieze libertatea, fara sa ințeleaga ca toata siguranța pe care o caștiga nu le va mai folosi la nimic. 

3. Libertate prin context?

Da, exista o situație interesanta de libertate, in care aceasta este traita doar cand ești intr-o poziție favorabila, creata de faptul ca ai acasa un partener dependent care, prin fidelitatea lui, iți valideaza egoul. Imediat insa ce partenerul dependent iese din acea dependența și iși asuma libertatea, pentru ca și-a asumat totodata și pierderea relației, cel care pana atunci traia starea de libertate si se bucura de o incredere in sine fantastica, se trezește deodata la fel de vulnerabil si neincrezator ca oricine.

Libertatea reala nu este cea data de context, ci aceea obținuta conștient prin luciditate, asumare si curajul de a alege in baza bunului simț si a prieteniei.

4. La tine cum a fost experiența libertații in relații?

După momentul de sinceritate cu mine insumi, in care am vazut ca toate reproșurile pe care le aduc partenerei mele, au in spate frustrarea ca nu-s in poziția ei, am inceput să o respect și să-i respect libertatea autoasumată, fără insă a-i spune nimic.

Urmare acestei decizii, mi-am alocat toata atenția abordarii propriilor salbiciuni in relațiile cu femeile si intereselor mele.
Asta a dus rapid la un confort interior, in urma caruia decizia de a nu mai face compromisuri de nici un fel in relația cu ele, a venit foarte ușor.

La inceputurile relaționarilor mele libere, intoleranța declarata la orice fel de compromisuri și dezinteresul meu pentru sentimentele de importanța ale oricarei femei, eram convins că voi intalni puține femei care să respecte o astfel de abordare. 

Destule dintre femeile pe care le-am cunoscut in perioada aceea intrau pur si simplu intr-un soi de isterie a presiunilor (amenințari că dispar intr-o secundă din viața mea, victimizari, teorii morale destinate sa creeze vinovație) de a ma face sa ma simt un nenorocit degenerat, a carui vindecare insemna să le accept pe ele cu pretențiile lor exclusiviste si bineințeles să mă dezic de celelalte, cum se leapădă creștinii de satana.

Foarte interesant a fost să descopăr rapid si foarte ușor ca unele, …  chiar in timpul in care-mi țineau teoria asta, se pișau pe ele de dorul cate unui ”fost” frumușel misterios sau a vreunui tip care le-o ”ars” o dată, dar bine, intr-un context neașteptat, dar oportun.

Sigur că alegerea femeilor de a apela la Sfânta Treime a a presiunilor (amenințari, victimizari, invinovățiri) nu reușea decat sa ma indeparteze, la fel de rapid pe cat de mult persistau in aceste atitudini. Insa, fara excepție, mai devreme sau mai tarziu, cereau o șansa sa se explice si sa ne apropiem din nou.

Deci, s-a dovedit, spre surprinderea mea, că nu este deloc greu să ajungi la relații faine pe aceasta cale, intrucat ceea ce au femeile nevoie de la un barbat este foarte departe de ceea ce ele declara ca vor și cer de la el.

Ce vreau sa accentuez este ca in noi exista un simț acut a ceea ce ne hranește cu adevarat. Acea ”hrană” care ne dezvoltă ființa interioară, care ne poate oferi maturitate si ințelepciune. Constiența este aceea care descopera acest simț si urmeaza interesele lui. Sufletul nostru nu se hranește cu ”căcat”, precum pasagerul nostru degenerat, PARAZITU’.

Sufletul nostru se hrănește doar cu UMANITATE. Iar umanitatea nu inseamna gesturi umane, ci a fi insași umanitatea cu sensibilitatea si inteligența care o presupune.

Iar, cand printr-o relaționare sincera, hranim sufletul celuilalt, cu autenticitate, raspunzand nevoilor lui de conexiune si apropiere, oricat de revoltat este PARAZITUL că nu se poate hrani din compromiterea sau supunerea conștiinței celuilalt, luciditatea invinge pentru ca ceea ce ne hranește la nivel profund nu poate fi ignorat foarte ușor.

Relațiile cu sexul opus sunt destinate sa aduca stare de bine, sens, magie, iar cata vreme toate acestea apar pe un fond de onestitate, chiar dureroasă pe alocuri, dincolo de isteria parazitului de care vorbeam mai sus, … adevarul importanței unei astfel de relații se va cere acceptat.

5. Cum vezi gelozia in contextul relațiilor deschise/ multiple? Cum se manifesta?

Gelozia in relațiile deschise este o mare oportunitate de evoluție. In momentul in care ai deschis o relație cu o persoana importanta pentru tine, ai luat o decizie extrem de valoroasa privind aspiratia ta catre onestitate si corectitudine minimală relațională.

Aceasta decizie nu te vindeca nici pe departe de posesivitate si gelozie, dar este una prin care ai declarat, fara rezerve, ca intențiile tale de a fi corect cu tine și partenerii tai sunt mai importante decat toate slabiciunile și suferința ta.

Mulți dintre cei care iși propun sa depașeasca aceasta problema in cuplu subestimeaza imens dificultatea și anvergura procesului de transformare intr-o ființă, care nu mai este sub controlul geloziei.

Dar deschiderea decisă, de comun acord, a relațiilor, creeaza exact acel context ca procesul să se desfașoare pe etape, cu pași mărunți in primele faze.

Un cuplu care a luat aceasta decizie impreună, fiți siguri ca nu se vor arunca disperați in brațele altora, ci-și vor negocia condițiile de suportabilitate. Adica, vor ști fiecare cat se pot implica, ca celălalt să poata suporta situația.

Sigur ca, oricat de mica ar fi libertatea care și-o asumă partenerul, eliberarea va produce ”deranj”, dar cand cei doi sunt deciși … dupa un timp nu se vor mai menaja in nici un fel cerand partenerului sa-și reprime ceva, …  tocmai pentru ca au ințeles ca expunerea la situații si alegerile care le ridică acele momente limită te și transforma și maturizeaza consistent.

In plus, oportunitațile de apropiere si conexiune cu alți parteneri nu se creeaza automat, cand avem timp și condițiile sunt perfecte. Cand apar, acestea sunt un soi de ”momente de grație” care daca te suprind indecis, cu implicari parțiale sau crispări date de preocupări exagerate pentru confortul partenerului, pierzi și șansa apropierii și șansa ca partenerul sa mai depașeasca un nivel al neincrederii.

Relațiile deschise sunt o oportunitate, pentru ca ele creeaza contextul ca toate atitudinile noastre incorecte fața de cei apropiați sa iasa rapid la suprafața.

In jurul meu, toți cei care au ales relaționarea libera au trecut prim momente crunte de suferința si neincredere in sine, auzind des expresii de genu: ”o picat ceru pe mine” sau ”simt ca ma sufoc”.

In fapt, parazitul care va poseda si cu care VĂ IDENTIFICAȚI, se sufocă.

Dar, pentru ca am putut discuta deschis despre asta și ne-am putut găsi increderea unii in alții, chiar si in acele momente incărcate, acum avem relații deschise extraordinare.

In cele din urma, neevitand nici un moment dificil, fără să știi exact cand, ajungi sa te trezești eliberat de parazitul posesivitații si al competiției si pur si simplu nu intelegi cum ai putut fi atat de inconștient, incat sa te crispezi de durere si ura (gelozie) in situații care aduceau ceva foarte prețios pentru tine.

Mai exista o situație, in care cauți relationarea libera din motive legate de performanța spirituală, caz in care nimic bun nu va ieși, pentru ca toate investițiile tale vor fi sa mimezi detașarea si lipsa de gelozie, pentru ca dau bine si se conformeaza cu rolul personajului spiritual ce vrei sa fii. Eu ii zic relaționare libera de contrabanda.

Aș spune ceva esențial tuturor celor care aspira la o relaționare deschisa: pana nu intrupezi o smerenie autentica, care te ajuta sa-ți știi locul, nu ii vei putea respecta și aprecia pe cei de care prietena ta este atrasa sau pe cei pe care-i simți mai ințeleptț, mai frumoși, mai dotați sau mai virili decat tine.

Iar pe acești oameni ar fi de preferat sa-i dorești in viața ta si a partenerelor tale, iar daca nu-i poți admira, vei face tot posibilul ca partenera ta sa nu ajunga la astfel de barbați.

In plus, pana nu ești vigilent pentru a invalida fiecare gest interior de raportare cu superioritate la prieteni, colegi sau necunoscuți, gelozia ta nu va putea fi controlata. Pentru ca superioritatea pe care ți-o arați sau manifești in adancurile forului tau interior, in nenumarate situații marunte, intarește energetic PARAZITUL si este aceeași cu cea care se manifesta in situațiile realaționale apropiate (iubiți/parteneri).

Paradoxul intrigant al relațiilor deschise/multiple/libere este ca fiecare relație adevarata și implinita le face pe toate celelate mai intense si mai adevarate.

6. Din experiența ta, ce crezi ca e productiv sa faci concret, in momentul in care vezi ca gelozia e activa in tine si tinde sa se manifeste in felul in care te raportezi la partener?

Daca ai rezistat tentației sa fugi de durere, facand noi compromisuri dovedește ca ești cu adevarat onest in intențiile tale declarate. Asta inseamna ca-ți vei asuma suferința ca fiind consecința propriilor tale alegeri de raportare la partener. Aceasta raportare iți deschide o vaga, dar noua perspectiva in care te regasești, dincolo de fenomenul suferinței geloziei care, investigat din aceasta poziție, scoate la lumina aspecte revelatoare despre tine insuți.

Ajută mult să-ți amintești conștient, cat mai des, …  cât de mult inseamnă oamenii apropiați pentru tine si cat de importante sunt pentru ei orice experiențe care-i satisfac sau maturizează. 

Discuta foarte deschis despre momentele tale dificile, imediat ce ele apar, iar partenerul tau va ințelege prin ce treci, pentru ca nici lui nu-i este deloc straina situația si-ți va oferi incredere, venita din apropierea pe care o traiți impreuna. Asta bineințeles, in cazul in care ești in relații cu un partener la fel de interesat de onestitate și deschidere. Altfel, nu vei face decat sa-i alimentezi egoul si sa traga concluzia ca te poate folosi și manipula prin slabiciunile tale.

De cate ori validezi un gest de gelozie invinovațindu-ți partenerul, negi tot ce este mai corect si uman in tine. In plus, sșii ca nu te mai poți intoarce in minciuna, ipocrizie si posesivitate, oricat de confortabil ți se pare pe moment, pentru ca iți poți aminti suferința relaționarii tradiționale care te-a adus catre relaționarea libera.

Știi ca nu ai de ales, decat sa-tț infrunți și sa-ți traiești durerea geloziei si chiar daca o sa mori 😉 oricum te vei simți mai bine decat ca omul mic care ești, atunci cand reacționezi incontrolabil, in baza celor mai inconștiente impulsuri de posesivitate si superioritate.

7. Din ce am observat in discuțiile cu ceilalți, gandurile care stau la baza geloziei si a fricii aparute atunci cand partenerul e interesat si de alta persoana, sunt – “daca il/o place pe el/ ea, nu va mai fi interesat de mine, ma va parasi, voi ramane singur etc.”

In pofida aparenței de coerenta conceptuala, intrebarea reflecta o perspectiva foarte superficiala și deci neinvestigata.

a. Daca cineva este ”interesat de tine”, …  cum nu mai exista vreun ”tine” identic nicaieri, acest interes nu are cum sa dispara sau sa fie preluat de altcineva. Doar daca ceea ce ești se schimbă sau se dezvaluie mai mult, … interesul lui fața de tine se poate modifica. In consecință, daca m-ai ințeles corect, acum știi ca interesul cuiva pentru tine depinde doar de tine, adica de ceea ce ești.

b. Daca partenerul interesat de tine … este de fapt interesat de un rol care trebuie sa-l joci in povestea fericirii lui, … in acest caz, ar trebui sa ințelegi ca el nu a fost vreodata interesat de tine, ci de rol.

Sigur ca in acest caz, cand gasește o tipa care se angajeaza sa joace mai bine rolul cerut si sa ofere un caștig mai mare,… te va parasi. Dar nu pentru ca nu va mai fi interesat de tine, intrucat nu a fost interesat de TINE niciodata.

c. “daca il/o place pe el/ea , nu va mai fi interesat de mine, ma va parasi, voi ramane singur ”
Acest fragment transmite că daca partenerul tau place și pe altcineva și nu te părasește pentru ca ramâne interesat și de tine … nu mai este nici o problema și nici un motiv de gelozie.

Pentru că daca sunteți siguri ca problema este sa nu fiți parasiți, eu am convingerea ca puteți primi garanții destul de solide ca nu se va intampla asta … și implicit problema geloziei ar trebui sa fie rezolvata. Este plina lumea de indivizi care duc mult si bine doua relații in paralel (evident, majoritatea pe ascuns) , asa că cu atat mai mult daca discutati deschis despre asta lucrurile vor fi mai durabile

Dar eu cred că atunci cand formulați astfel intrebarea, … sunteți nesinceri cu voi și cu toata lumea, pentru ca in realitate, chiar daca sunteți adorați si asigurați ca nu veți fi abandonați, … cei mai mulți vor innebuni de gelozie la orice interes al partenerului pentru altcineva.

d. Toata incarcatura dramatica a acestei probleme tradeaza nesiguranța care o resimt cei care se raporteaza la viața prin competiție, agresivitate și interesul de a-i deposeda pe ceilalți. Cand acea ”alta” care atrage atenția prietenului tau este de fapt o ființa umana cu care empatizezi, instantaneu ii simți presiunea nevoilor si satisfacția implinirii lor, inclusiv prin partenerul tau si astfel dispare dramatismul și pur și simplu nu mai poți sa te gandești ca vei fi parasita pentru ca sentimentele de prietenie sunt natural asociate cu share-uirea.

8. Crezi ca poate exista iubire autentica intr-o relație/ parteneriat in care inca se mai manifesta gelozia? 

Da, exista relații de iubire autentica in care exista gelozie, pentru ca orice relație libera de gelozie va trece printr-o consistenta etapa de coabitare cu ea. Nu exista iubire autentica sau este nerelevanta prin comparație cu interesele de profit relațional, acolo unde gelozia nu este identificata ca fiind toxica și nu este abordata. Acolo unde se deschid relațiile, este pentru ca iubirea autentica sau macar prietenia autentica nu ma vrea să fie constant deteriorata de nesimțirea raportarii prin posesivitate si gelozie.

In fapt, nu conteaza cata gelozie este la un moment dat, ci cat ești de decis sa nu mai negociezi cu slabiciunile si pretențiile parazitului tau. Cand intrerupi negocierea cu propria mizerie, tot ce se va intampla in relație, discutand deschis, te va elibera de neincredere si te va incarca cu incredere in tine.

Daca insa, sunt in relație cu un partener care inca mai cauta sa-și evite responsabilitatea, voi fi cat pot de clar și de convingator in a-i arata ca nimic bun nu ne așteapta in direcția aia și ii explic ca impreuna ne vom susține in tot acest proces, iar daca vad ca nici o rațiune nu te motiveaza și ca vrei o relaționare ipocrita, eu ma indepartez pana afli ce-ți doresti.

9. Crezi ca din moment ce ințelegi și iți clarifici ce ține de gelozie si control, in tine, nu va mai exista nici macar impulsul geloziei?

Sunt foarte multe nivele de gelozie și cu cat deschizi relația mai mult, o poți ințelege in detaliile ei, aborda si depași tot mai bine. Asta inseamna insă, să te poți pune in situații mai greu de gestionat.

Este una sa fii liniștită cand iubitul tau merge singur la un chef și alta este sa fii impacata cand merge cu o tipa. Alt nivel este cel in care ești ok cand știi ca iubitul tau este la o altă prietena de-a lui cu care face sex. Este alt nivel, daca ești linistita știind ca iși petrece timpul cu o femeie de care este foarte apropiat. Si alt nivel este sa te bucuri pentru experiența lui, daca face sex cu vreo tipa de fața cu tine, daca ați ajuns la acel nivel de deschidere si apropiere. Pe masura ce deschiderea relațiilor tale se realizează, vei ajunge pas cu pas in toate situațiile acestea și cu fiecare nivel de deschidere vei mai rezolva un nivel de decondiționare.

Cand ești in fazele finale, in depașirea geloziei si posesivitații, deja trebuie sa apara situații in care nu este nici un impuls, chiar daca in altele mai apar. Dar daca impulsul este de scurta durata si ușor de depașit și nu apare de fiecare data, este posibil sa fie doar reziduuri energetice cu care a fost incarcat in timp automatismul geloziei. Cand ești in acest punct insa, … deja ai un zambet cald interior in momentele de gelozie incipiente. Adica, nu mai poți lua impulsul in serios.

10. Poate gelozia sa existe și sa nu fie toxica, tocmai pentru ca e ințeleasa si aceptata ca atare?

Gelozia este toxica tot timpul, dar cand nu o mai lași sa te condiționeze și sa-ți determine reacțiile, tocmai aceasta toxicitate se intoarce asupra ei, intrucat iți permite sa-i ințelegi mecanismele și substraturile fiind atent la fenomen si motivații. 

Paradoxal este ca, chiar toxicitatea geloziei este firul călauzitor catre eliberare. Pentru ca acolo unde este toxicitate, este epuizare, iar acolo unde este epuizare, este inconfort. Inconfortul obligă la atenție, iar atenția duce la adevarul și cunoașterea care te elibereaza. Aș putea zice ca, conștiența face toxicitatea geloziei sa fie exact vulnerabilitatea ei. 

11. Poate o femeie sa fie in natura ei geloasa sau totul pornește de la credințe/iluzii si neacceptarea adevarului?

Gelozia este in natura egoului denaturat și nu are legatura cu vreo caracteristica a femeii sau barbatului. Este o caracteristica a fiecarui mental neinvestigat de conștiență. Deci, intr-adevar totul pornește de la credințe inconștiente si neacceptarea adevarului.

Gelozia este consecința inconștienței, care ne pune in conflict cu adevarul, bunul simț si umanitatea. Iar oamenii extrem de geloși sunt doar oameni profund inconștienți si identificați cu egoul lor.

Explicația unora, ca gelozia ar fi in natura lor, este doar o perspectiva menita sa-și evite responsabilitatea si munca de transformare. Insa, cand alegi sa eviți transformarea, singura soluție este autodistrugerea.