Recuperarea conexiunii cu sexul opus

 

eyes_by_timatimy-d6fati3Toti simtim ca dincolo de entuziasmul meteoric ce traverseaza relatiile noastre de cuplu, in principal la inceputul lor, sau dupa depasirea unui conflict,… ceva nu este in regula cu intreg spatiul in care se consuma relatiile noastre.

Generatii intregi de cupluri au investit tot ce aveau mai bun in ei, sperand in a face real, visul iubirii in (minim) doi : inteligenta,  implicare, informatie si munti de bune intentii. Si cu cat investesc mai mult, cu atat mai evident este ca pasiunea, satisfactia, conexiunea, siguranta si increderea in relatiile lor devin mai inaccesibile.

Multi dintre cei care au avut abilitatea emotionala si dotarea naturala sa-si asigure relatiile pe care si le-au dorit si de la care au sperat de fiecare data fericirea  … ajung lipsiti de speranta si tentati de abstinenta sau singuratate.

Cei mai naivi, timizi sau inadaptati, care reusesc cu mare dificultate sa ajunga intr-o relatie, vor avea o asemenea satisfactie a validarii prin respectiva relatie, incat oricat de prost ar functiona pentru ei este de ajuns. Orice relatie devine buna si acceptabila, cata vreme alternativa este neincrederea in sine care o aduce singuratatea.

Satisfactia acestora in relatii nu este insa una ce reflecta vreo sanatate relationala, iar ca urmare nu este relevanta pt subiectul nostru.
Faptul ca esti multumit cu o relatie disfunctionala, nu inseamna ca esti intr-o relatie functionala fericita. Inseamna ca te multumesti cu foarte putin pt ca esti convins ca nu poti mai mult.

Acest ceva, care nu este in regula cu spatiul relational contemporan… este pur si simplu o pista falsa pe care o urmeaza majoritatea relatiilor, care, pe masura ce o parcurgi, te indeparteaza de tot ce te hraneste in cuplu. Ajungi pe o pista falsa pentru ca esti confuz. Nu vezi corect lucrurile si interpretezi eronat realitatea.

Lucrurile par dificile, dar adevarul este ca la probleme majore ajungem cand ignoram semnal dupa semnal, care ne avertizeaza ca nu suntem pe directia corecta.

Spre exemplu, cand simti ca partenerul tau nu te mai doreste, ca–i plictisit de tine, ii absurd sa-ti imaginezi ca solutia ii sa-i urmaresti fiecare miscare … in speranta ca reprosandu-i ceva, daca ajungi la vreo dovada, iti vei imbunatati relatia.

Sau, cand vezi disponibilitatea partenerei tale pentru un nivel de siceritate de la care iti poate spune lucruri care ti-ar putea deranja ego-ul, este stupid sa presupui ca, descurajand-o sa se deschida sau facand-o sa se simta vinovata ca te-o ranit, ar face relatia mai buna.

Exemplele de nonsensuri comportamentale in relatii cred ca pot continua la nesfarsit. Si toate se sprijina pe refuzul de a accepta ca abordarea traditionala a relationarii este una absurda, … rupta complet de orice realitate.

Nu este grav ca apucam pe o pista gresita, ci ca insistam pe aceasta directie impotriva tuturor semnalelor ca nu ne apropiem de ceeace dorim. Desi cautam in relatii decis fericirea sau macar satisfactia, cu fiecare alegere adancim nefercirea.

Sa putem ignora suveran permanentul feedback al vietii, avem nevoie de justificari superficiale, care in timp se rafineaza devenind clisee de gandire ce nu le interogam, decat cand suntem pe marginea prapastiei. Asa ajungem sa ne spunem ca gelozia ii semn de iubire, ca relatiile responsabile inseamna sacrificiu si angajamente , ca iubirea de sine si autoacceptarea este egoism etc etc.

Aceste cliesee devin valorile care ne vor determina deciziile si raportarea la partenerii nostri si situatiile din cuplu.

Confuzia ce ne pune pe piste false, este de fapt o incapacitate de a vedea , de a percepe, NU o incapacitate de a intelege.

Si cum doar viziunea (vederea, perceptia) deblocheaza motivatia necesara sa-ti abordezi si sa-ti restructurezi profund continutul energetic, reflectat de atitudini, conditionari, instincte inconstiente etc … intreaga noastra preocupare ar trebui sa se indrepte catre accesarea de energie, resurse care trezesc vederea.

Oricine poate sa inteleaga ca accesarea de energie sau resurse (care este de fapt o cuplare la o sursa a acestei energii – viata in fapt) da o stare de bine si claritate, la fel cum un consum de energie te lasa epuizat, confuz, frustrat ca nu poti obtine nimic din ce ai nevoie.

Cei care vor relatii mai bune cauta informatia care sa le spuna ce sa faca , preferabil in maxim 7 pasi.  (Recunoasteti ca 7 suna tare bine. Un pachet in 7 pasi deja pare profi.)

NU cauta crestere, maturizare. Majoritatea vor sa ramana la fel, dar sa afle ce sa faca ca sa obtina controlul asupra a ce au nevoie. Pe toti ii auzi : ”spune-mi concret ce sa fac”.

Indiferent cata informatie acumulezi si cat de precis faci ceea ce ti se cere … conteaza doar ceea ce esti, iar asta se va trada intr-o infinitate de gesturi, stari, priviri,  facand cei maxim 7 pasi, pentru a aduce pasiunea in relatia ta, inutili si ridicoli. Fiecare pas te va incarca cu mai multa deznadejde. NU intreba ce sa faci , intreaba-te daca esti multumit de ce am esti.

Degeaba va informati, degeaba comunicati, degeaba va surprindeti partenerul cu o invitatie in oras sau cu o lenjerie noua, cata vreme voi sunteti aceiasi: cu aceleasi atasamente, orgolii, pretentii, conditionari, vise, ticuri de comportament, clisee de gandire, reactii instinctuale.

Nimic din acestea nu se schimba pentru ca vreti, pentru ca faceti ceva sau pentru ca intelegi ca nu e bine.

Lucrurile se schimba cand va incarcati sau va descarcati de energie (resurse). Incarcarea sau descarcarea va schimba in structura si identitatea voastra.

keep_calm____by_hachiimi-d6f9690Toti cei care se agata de o relatie reprosand dezinteresul partenerului lor pentru rezolvarea problemelor de cuplu ca dovada de superficialitate, nu fac decat sa-si mascheze slabiciunile in spatele  pretentiilor (aparentele) de maturitate si responsabilitate.

In fapt, dezinteresul acela este un mesaj in sine, prin care ti se spune ca nu esti interesant.

Iar, cata vreme nu esti capabil sa-l respecti acceptandu-l si sa mergi mai departe, este o masura exacta a cat de putin esti. Toata responsabilitatea ta, de care erai atat de mandru, se dovedeste doar o slabiciune tinuta sub pres, in speranta ca nu o va observa nimeni.

O imbunatatire in relatii vine prin evolutia a ceea ce sunteti. Evolutia inseamna crestere. Iar cresterea inseamna energie care o asigura. Este imposibil sa cresti (maturizare) in timp ce te epuizezi in nemultumiri  de sine, complexe, autoflagalare pentru fiecare greseala sau nereusita .

Iar ceea ce sunteti se dezvolta si se maturizeaza, incarcandu-va de energie, nu de idei confortabile (clisee) care sa va protejeze de adevar.

Fara energie nu puteti pune nimic in practica. Fara claritate nu puteti vedea calea si nu va ajuta ca stiti totul despre ea.

Dimpotriva va frustreaza mai tare. Pacea interioara, bucuria si spontaneitatea tradeaza cuplarea la energiile vietii.

Aceasta energie va va indruma de la sine, deschizandu-va viziunea asupra realitatii.

Viata nostra nu este proiectata sa aiba nevoie de manual de instructiuni pentru fiecare pas ce il avem de facut.

Pasii se fac spontan pentru ca vedem pe unde mergem. Caz in care nu vei mai avea nevoie de nici un plan in X pasi, intrucat permanent va deveni clar urmatorul pas ce il avem de facut.

Desi fiecare dintre parteneri vrea relatii mai bune, …  niciunul nu este capabil sa defineasca exact ce considera el ca inseamna acest mai bine.

Acesta este confuzie si imaturitate. Consecinta lor este superficialitatea.

De cele mai multe ori acest ’’mai bine’’ se refera strict la propriile pretentii si interese, aproape niciodata interogate si analizate. Inainte de toate ar trebui sa-ti recunosti asteptarile si sa verifici daca respecta conditiile minime de corectitudine si demnitate. Odata recunoscute, asumate, declarate si discutate deschis … poti avea o imagine de ansamblu la care sa te raportezi si functie de care sa iei niste decizii corecte, de care sa te poti si tine.

Dar tot ce zic eu aici ca ar trebui facut, nu conteaza decat ca imagine a ceea ce-mi ocupa mintea acum. Practic ce zic eu aici este apa de ploaie de care cu totii suntem suprasaturati.

Conteaza doar ca … nu poti sa faci nimic din ce recomand eu sau oricine.

Nu poti avea claritatea sa te vezi pe tine insuti, sa-ti descoperi sau sa-ti recunosti perversitatea, sa discuti deschis, sa iei decizii de care te poti tine. NU poti face decat ce ai facut pana acum. Sa te victimizezi, sa invinovatesti, sa joci un rol, sa-ti bati gura cu teoriile relatiei, sa mergi la cursuri sau la Dumnezo sa te binecuvanteze sau sa-ti rafinezi perversitatea si ipocrizia ca sa obtii dominarea sau controlul.

Esti prea conditionat, prea slab, prea confuz, prea fricos.

Si esti asa pentru ca nu ai fost atent si nu ai protejat ca fiind extrem de valoros tot ceea ce ti-a dat o stare de bine (ce te-a incarcat de energie) … dar in schimb ai fugit permanent sa obtii ceea ce ai invidiat. Ai fugit dupa superioritate, enfaza, imagine si ai tratat superficial sau cu neimportanta  pe cei langa care fiinta ta se incarca si experimenta calmul si bucuria.

De la un moment dat ai ajuns atat de prins de visele tale de importanta, succes si putere … incat nu mai poti vedea si simti nimic din ceea ce este cu adevarat pretios in viata ta sau in relatiile tale.

together_forever_by_slyvanie-d6f7z81Ca urmare, daca vreti ceva mai bun si adevarat in relatii, cautati sa vedeti daca inca mai exista spatii necontaminate de tensiune, plictis,  blazare … in care mai experimentati aceasta stare de bine,… si reconfigurati relatia si timpul petrecut impreuna astfel incat  interactiunea sa se consume doar in astfel de spatii, oricare ar fi ele.

Renuntati fara rezerve la timpul petrecut impreuna, imediat ce se activeaza aspectele incompatibile care va consuma.

Acceptati-va partenerul complet si total in toate aspectele lui (nu judecati si nu acuzati), dar refuzati relationarea cu aspectele in care va consuma.

Respectati ceea ce nu va place, dar evitati sa aveti de-a face cu partile in care simtiti ca va epuizati.

Astfel te incarci intr-o relatie. CAND TE SIMTI BINE cu partenerul. Cand te simti relaxat, deschis, prezent. Cand ramai cu o evidenta senzatie de bine dupa un timp petrecut impreuna.

Astfel primii pasi in ameliorarea relatiilor presupun  sa observi ca ceva esential se intampla, sa constientizezi importanta acestor experiente si sa le interpretezi corect. Recunostinta apare natural urmare a acestei atentii.

Pe aceasta cale se-ntampla permanent miracole intrucat, pe masura ce relatia cu cineva doar te incarca … apare mai multa apropiere, claritate, viziune …  ceea ce inseamna ca te schimbi (evoluezi ) la nivel profund, intelegi mai corect situatia dintre voi si implicit te raportezi tot mai corect la ceea ce sunteti si la nevoile voastre fundamentale.

Daca sunteti atenti, constatati ca pentru a ajunge la o relatie exceptionala trebuie extrem de putin.

Doar un minim de compatibilitate prin care sa creezi cateva momente bune si sa te retragi imediat ce simti ca nu puteti sustine o experienta placuta.

Momentele bune se vor cere aprofundate, intrucat acea experienta nu mai poate fi creata cu nimeni altcineva. Aceste momente sunt singura certitudine si singurul lucru relevant pentru o relatie. Orice altceva sunt iluzii cu care se dopeaza ego-ul in fuga lui dupa siguranta si certitudinea propriei valori.

Momentele de calm si bucurie sunt singurul liant real. Singura certitudine. Momentele bune avute cu cineva te vor incarca intrega viata de cate ori vei accesa amintirea, voluntar sau involuntar.

Cel mai des insa, momentele bune cu un nou partener, nu te trimit catre recunostinta si constientizarea incarcarii de care ai avut parte, ci te baga in grija de a afla cum sa tragi sfori sa-ti asiguri nu incarcarea (pt ca nu esti constient de ea), ci validarea (confirmarea ca esti valabil, ca si cum tu nu te-ai putea evalua prin sine insusi).

alleyway_by_cherriuki-d6fc562Astfel, in loc sa fii preocupat de prezentul in care poti crea momente incarcate de sens, adevar, relaxare, care te apropie natural si-ti consolideaza relatia  … toata atentia si preocuparea ta este investita in strategiile destinate sa-ti asigure viitorul proiectiilor tale, pentru care ai nevoie de angajamente si promisiuni, cu care sa-ti presezi partenerul cand nu se va mai simti bine cu tine.

Daca sunteti atenti veti vedea cu cata graba, dupa o minima relationare si doar cateva momente placute, cand inca nu ai cunoscut mai nimic din celalalt,  … apare nevoia sa incadrezi relatia intr-un proiect care sa securizeze interesele de validare ale ego-ului. Astfel apar primele intrebari: Cum vezi relatia noastra?, Ce vrei de la mine? Ce crezi ca ar putea fi intre noi? Cum vezi continuarea dintre noi?  Toate intrebarile astea vor sa siluiasca magia energetica incerta care cere atentie, contact cu propria sensibilitate si spontaneitate … si sa o inghesuie intr-o proiectie mentala care sa dea ego-ului confirmarile de care are nevoie sa stea linistit.

Esential este de inteles ca interesele de a asigura relatia sunt infinit mai importante decat interesele de a-ti cunoaste partenerul.

Ori asta spune ca placerea care mi-o oferi conteaza si nu persoana ta. Iar lucrurile pot curge sanatos doar cand placerea care mi-o oferi vine din ceea ce esti, nu din ceea ce imi oferi. Si pentru ca suntem atat de complexi si unici, placerea de a relationa in continut este inepuizabila si permanent incitanta. Dar pe cine mai intereseaza ceea ce suntem? Va spun eu. Doar pe cei care vad si-si exerseaza vederea nu capacitatea de a retine si intelege mental informatia.

Ce nu inteleg mintile noastre speriate de spectrul propriei neimportante este ca … nu ai nevoie de nici o proiectie, de nici un plan, de nici o estimare sa faci ce simti. In absenta oricaror angajamete sau planificari tot ceea ce exista intre 2 persoane se va cere exprimat si experimentat. Indiferent de ceea ce-ti propui , … in realitate, in spatele oricaror aparente care le-ati putea intretine pentru a va oferi unele certitudini, va veti putea baza doar pe bucurie si relaxare, pe ceea ce creati in fiecare moment de constienta.

Si aici mintile noastre conditionate vad  o miza importanta. Daca reusesti sa-ti prostesti partenerul sa adere la planul relatiei (proiectia care crezi ca te va face fericit) si sa te vezi cu sacii validarii in caruta, …crezi ca nu mai trebuie sa-ti bati capul cu probleme despre relatie. Crezi ca nu mai trebuie atentie, contact, respectul libertatii celuilalt, acceptarea incompatibilitatilor. Crezi ca ai rezolvat intreaga relatie de la inceput si nu-ti ramane decat sa-ti respecti promisiunile si sa urmezi planul proiectat de fericire in cuplu. Crezi ca-ti poti vedea de interesele tale proprii, intrucat te-ai aranjat cu un valet care-ti confirma importanta si-i angajat sa te faca fericit.

0 IMG_5381 xSi culmea ironiei este ca exact aceasta faza in care pur si simplu ucizi magia procesului de cunoastere si a incertitudinii, refuzand obligatia, atat de placuta de altfel, de a fi permanent prezent si interesat de misterul vietii din celalalt , … te crezi responsabil, matur, constient. De fapt ai mascat interesele tale cele mai meschine ,.. bazate pe neincredere in sine si dezinteres pt  partener ,…. cu pretentii de maturitate si responsabilitate. Ii faza in care accepti promisiuni de la persoane insuficient de mature ca sa inteleaga implicatiile acestora si pe cale de consecinta, incapabile sa le respecte.

Mult mai repede decat crezi vei constata ca te-ai grabit. Ca de fapt ceea ce ai crezut ca-i celalalt nu are legatura cu ceea ce este. Foarte repede te prinzi cat de bine ti-ar fi prins sa nu te grabesti cu decizii si planuri de viitor,…   sa relaxezi experienta de cuplu descarcand-o de miza, pentru a crea un cadru lipsit de presiune, in care te poti simti bine si in care poti ajunge la sufletul si intimitatea celuilalt.

Bineinteles ca un timp te vei convinge ca te-ai bagat in ceva ce chiar vrei si vei mima personajul pe care vi l-ati atribuit in povestea comuna proiectata la inceput, dar aceasta autosiluire te incarca incet si sigur cu o furie imensa care:

  1. se va trada in o multime de gesturi marunte, cand refuzi sa recunosti adevarul si sa iei o decizie radicala.
  2. va izbucni fara avertismente in decizia nenegociabila de a te retrage din relatie, sub un motiv gasit la repezeala.

Daca ai ajuns in faza asta inseamna ca in mod clar ai o problema importanta de imaturitate,… dar cel care ia decizia este cel mai matur din cuplu, intrucat intelege rahatul in care o intrat si cat de complex este si nu mai pierde timp cu explicatii si discutii inutile. Cel mai slab (cel parasit) se va plange cat de incorecte sunt femeile (sau barbatii dupa caz) si cum se cara ele la prima problema care o aparut. Cum nu lupta ele (sau ei) pentru o relatie. Ca nu au curajul sa se implice emotional la modul serios  intr-o relatie si ca numai s-a folosit de partener. Asta-i discursul celor care se ascund dupa deget, sperand sa fie crezuti si astfel sa-si pastreze imaginea de victima a perfidiei sexului opus.

Adevarul din spatele acestui discurs este ca … motivul invocat in decizia de a rupe legatura  este doar un pretext de a evada dintr-o relatie in care nu se simte bine. Cum sa lupti pentru ceva care ofera doar plictis si tensiune.

Cel care acuza superficialitatea celui care paraseste in fapt isi refuza responsabilitatea a ceea ce l-a adus aici.

Pt ca este greu sa accepti si sa recunosti deschis ca nu esti capabil sa oferi momente faine si veritabile partenerului tau, ca traiesti mai mult in capul tau decat in compania  prietenei tale, ca nu stii sa fii prezent etc etc. Este mult mai confortabil sa pozezi ca victima a superficialitatii sexului opus, decat sa-ti recunosti propria superficialitate.

Toti cei cu pretentii de maturitate relationala acuza superficialitatea celor care refuza responsabilitatea si angajamentul emotional de a lupta pentru o relatie, ca si cum a sta langa o persoana pe care o iubesti este un razboi pentru care trebuie sa te pui serios pe treaba. Sa te chinui din greu.

In fapt, prin discursul iresponsabilitatii celorlalti iti maschezi incapacitatea de a accepta mesajul pe care-l transmite iresponsabilitatea respectiva.

Intrebarea este  de ce ai refuza mesajul iresponsabilititatii celuilalt? Pt ca inseamna a accepta ca nu esti interesant, …  ca oferi prea putin, si ca celalalt este interesant pentru tine, desi ii reprosezi dezinteresul. Te plangi ca primesti prea putin, dar iti place enorm ceea ce primesti din moment ce vrei mai mult,  in timp ce te lauzi ca oferi foarte mult, desi celalalt este cam dezinteresat de oferta ta bogata.

Cine vrea sa accepte adevaruri de-astea?  Ii mult mai confortabil sa te vezi responsabil cand de fapt te agati de ceilalti.

Cand insa in relatie este sens, magie, respect pt libertatea celuilalt si implicit o comunicare sincera si naturala … nu mai trebuie sa lupti sa mentii o relatie sau sa inveti sa o mentii. Momentele faine … si respectul pt libertatea celuilalt va intretine si dezvolta relatia. Astfel relatia este functionala si placuta datorita a ceea ce esti. Si esti exact precum esti capabil sa respecti, sa te deschizi, sa-ti accepti vulnerabilitatea si limitele.

Mai exista si situatia cand cei 2 iubiti cu pretentii de maturitate se trezesc inlantuiti de angajamentele si promisiunile de la inceput, dar in niste conditii foarte departe de ceea ce si-au imaginat. Cum niciunul nu are maturitatea sa-si recunoasca inconstienta si naivitatea cand si-au facut promisiunile … vor cauta sa gaseasca vini celuilalt pentru a gasi o motivatie sa se elibereze de promisiune sau macar sa-si mai descarce din frustrare.

Cand un comportament demn ar presupune sa-ti recunosti slabiciunea si imaturitatea de pe care ai actionat la inceput, sa recunosti ca lucrurile s-au schimbat … si ca nu-ti mai doresti relatia sau cel putin nu o doresti in felul in care o fost proiectata initial.

Adevarul a ceea ce suntem la nivel energetic nu poate fi acoperit de nici o abilitate de cosmetizare sau de intretinere a aparentelor.

Nu conteaza cata informatie avem si cat de inteligenti suntem, cat de bine stim vorbi sau argumenta. Adevarul a ce suntem ne ajunge repede din urma si ne obliga la sinceritate sau la o suferinta mai mare.

Prinsi strans in instinctele noastre de a incarca relatiile de cuplu cu valente dramatico-epice … am uitat ca relationarea cu sexul opus este sau trebuie sa fie  inainte de toate un spatiu de relaxare si placere, nu unul de sacrificiu, renuntari, lupte interioare, mize existentiale, emotii ravasitoare, promisiuni eterne etc etc. Tot ce este simplu, natural si de bun simt in abordarea relatiilor de cuplu o fost pervertit de interpretarile furnizate de o minte inconstienta. Astfel s-au format toate cliseele prin care ne raspundem de generatii la problemele noastre de fond in relatii.

Multe dintre relatii in care partenerii ajung la concluzia ca trebuie sa faca ceva este un punct in care in relatia nu mai este demult nici un astfel de spatiu de incarcare, …  toata relatia fiind doar unul de consum si epuizare si implicit de plictiseala, apatie sau tensiune.

Momentele de incarcare se transforma in momente de descarcare cand incepi sa faci compromisuri in numele supravietuirii relatiei, dar dupa fiecare compromis relatia este mai moarta.

Solutia este insa de a accepta fara rezerve toate diferentele de perspective care nu pot fi conciliate fara efort … si reconfigurata relatia.

Dar in general prea putini au chef sa abordeze profund momentele dificile. Majoritatea fug de ele si accepta celuilalt din lene si pentru a nu-si ameninta proiectiile, lucruri peste care nu pot trece care vor cangrena orice compatibilitate si sens. Doar cand orice satisfactie in cuplu va fi disparuta de mult … vezi ca nici o valoare nu exista in confortul si proiectiile tale de siguranta doar retinand pe cineva langa tine.

Aceste momente sunt exceptional de utile si revelatoare intrucat vezi exact ceea ce te-a tinut intr-o relatie, in care nu mai este nimic de mult.

Iar un inventar al acestor motive  iti releva ce fel de om ai ajuns urmarind permanent instinctele tale comportamentale.

Cum partenerul tau, ce se presupune ca iti este cel mai apropiat om, se dovedeste a fi cel langa care te simti cel mai strain.

Dar nu de rare ori, doar recuperarea proiectiilor de fericire te trimite catre implicarea de a face ceva in sensul maturizarii, … nu dorinta de fi mai corect cu tine insuti si cu cei cu care iti doresti relatii.

Cris

http://www.facebook.com/#!/cris.popanda?fref=ts

1 reply
  1. Adrian
    Adrian says:

    Ai punctat exact unde trebuie. Cautam de mult raspunsuri la intrebariile mele si am reusi sa le gasesc in super articolul publicat de tine. Mersi mult nime altcineva nu a reusit sa imi explice asa de clar (pe gustul meu) viziunea egoului propriu intr-o relatie.

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.