body-art121

Istoria ipocriziei în două mesaje care mi-au atins sufletul

Acum 2 ani o tipa de 40 de kile miniona si frumusica ca pesonajele principale feminine din animeurile care m-au sedus definitiv in ultimul an , …
… ma aborda pentru o consiliere in privinta modului in care ar trebui sa discute cu sotul ei despre o relatie paralela care chiar daca nu excela nici pe departe la capitolul erotic era una importanta pentru sufletul ei.

Sotul ei mi-a fost prezentat ca un tip sensibil si inteligent care a tratat-o frumos in toata casnicia lor de 9 ani.
Tipa avea vreo 3o de ani si afirma  ca in toata casnicia ei nu a fost atrasa de alti barbati si ca era fericita.

Niciodata nu cred astfel de afirmatii insa nu era nici pe departe momentul pentru a dezbate astfel de amanunte.

Am discutat ceva vreme ca sa-si lamureasca exact ce simtea si in special cum sa se faca inteleasa ca relatia noua in care a intrat nu a schimbat nimic din sentimentele pentru sotul ei.

Odata ce si-a gasit puterea si claritatea i-a spus sotului ei tot ce avea pe suflet fiind convinsa ca acesta o va intelege si vor gasi o cale sa se deschida unul fata de altul , cu atat ai mult cu cat tipa noastra si-a vazut sotul in circumstante in care era topit dupa alte femei.

Tipul a reactionat agresiv amenintand-o ca o arunca in strada si ca nu-i lasa nimic (adevarul era ca ceea ce aveau impreuna se datora in principal muncii lui).

Socata si speriata de aceasta posibilitate, a incercat să-si scoata din cap ”prostiile” cu onestitatea in cuplu si relationarea libera, mi-a servit un ignor total in aceasta perioada, incercand sa revina la discursul traditional.

Nu m-a surprins prea tare intrucat deseori in fata iminentei pierderilor pe care le ridica integritatea,  oamenii isi imagineaza ca degradarea sufleteasca pe care o presupun compromisurile, …  este o pierdere acceptabila.

Dupa o luna de incercari de revenire la ”normalitate” nu s-a mai suportat pe sine, … pana la punctul in care a reluat la discutiile cu mine, a acceptat divortul si toate conditiile sotului ei.

Intre timp mi-a devenit prietena foarte apropiata chiar daca traieste in Bucuresti.
Iar zilele astea imi scrie urmatoarele:

”Mă simt asa bine … si barbatii astia care sunt acum în viața mea sunt așa frumoși și nu e presiune de nicăieri …parca e un vis
Am avut un week-end minunat Cristi
Petrecut Cu Pxxxxxx
Am sărit parcă la un alt nivel de conștiința și contact cu mine și cu ceilalți.
Pxxxxxx e foarte deschis și receptiv și nu fuge de ceea ce vine dinspre mine.
Ceea ce e wow. Simt efectiv cum vibrez

Am trăit foarte intens conexiunea cu el și cu ceva prieteni de ai lui simpatici….toți erau curioși de cum de avem noi o relație deschisa.
Am interacționat cu oamenii…foarte interesant

Stii cum se simte Cxxxxxx cand face sex? Cum vibreaza?
Ei bine…asa eram și eu doar ca nu în sex.
Doar simtindu-l pe el conectat cu mine …
A fost fascinantă experiență pentru amandoi
Acum inteleg si eu cum simte ea…o aveam și eu în mine dar nu se dezvoltase pentru ca o inabuseam eu mereu crezând ca e prea mult pentru ceilalti și sa nu se sperie…
EU sunt acum wow…plina de bucurie ca mă pot exprima cu tot ce sunt și ca el le poate duce …
Se bucura de experiență ăsta. …
Ne simțim foarte natural împreună și vorbim despre orice …Iar când pune mana pe mine …
… se pornește cutremurul
Zilele trecute imi zicea facebook-ul ca suntem prieteni de 2 ani…De fiecare dacă când îmi este foarte bine și mă bucur de libertatea mea ..ma gandesc la tine și îți mulțumesc în gand pentru ca nu m-ai lăsat acum 2 ani sa mă mai tradez.”

Exact asa cum am prevazut, dupa divort fostul sot a cautat sa se apropie de ea si sa si refaca legatura insa nu a mai fost posibil intrucat experienta despartirii a rupt ceva iremediabil in sentimentele prietenei mele pentru fostul ei sot.

Asta este una din povestile fericite a relationarii libere, dar eu altundeva vreau sa ajung.

In perioada cand situatia ei relationala s-a clarificat si după ce și-a obtinut libertatea in urma divortului, … am discutat multe despre trecut si astfel am aflat ca nici pe departe afirmatiile ei de la inceputul discutiilor noastre,  despre dezinteresul ei pentru barbati, nu au avut acoperire in realitate.

Si-a amintit momente de atractie puternica pentru niste colegi pe care le-a negat la acel moment si a incercat sa le stearga din memorie pentru a-si pastra imaginea de sine de sotie impecabila.

Aceasta situatie este generalizata la toti cei care se grabesc sa-si spuna cat de fericiti sunt in relatiile lor exclusive.
Fara exceptie acestia sunt oameni care se mint constient sau inconstient,  in speranta ca intretinand iluzia fericirii in relationarea exclusiva isi vor putea anestezia indoielile tot mai acute odata cu trecerea timpului.

In acest sens va ofer un mesaj ce l-am primit azi de la o cititoare a blogului meu, mesaj din categoria celor care eu cred ca ne vindeca de ipocrizie si perversitate:

”Buna Cristi! De ieri ma pregatesc sa iti scriu, trecand prin diverse stari emotionale in urma lecturarii articolului tau ” Natura fidelitatii sexuale”, care a starnit in mine furie, revolta, tristete. De multi ani sunt casatorita si fidela sotului, eu alegand asta si simtimdu-ma fericita cu alegerea mea. Nu am simtit ca fac un efort, nu am reprimat nimic, pur si simplu m-am simtit bine cu alegere mea. Si acum sunt fericita ca am ales sa traiesc in acest fel. Ieri imi doream sa-ti spun cat de gresita e optica din articol si voiam sa-ti aduc o mie de argumente ( intre timp sotul cu care avusesem o discutie pe baza articolului imi zice cat de ipocrita sunt) iar azi la o a doua citire m-am simtit trista, chiar epuizata de framantarile interioare si am realizat ca intr-adevar sunt o ipocrita si in mare parte ai dreptate. Toata lumea mea interioara s-a prabusit, toata educatia, valorile, pilonii pe care s-a sprijinit pana acum existenta mea sunt la pamant. Totul a inceput in sedintele de psihoterapie si continuand cu lectura articolelor tale. Trebuie sa iti multumesc ca datorita voua m-am regasit, mi-am regasit feminitatea pierduta pe undeva. Am avut momente cand in urma citirii unor postari de-ale tale pe Facebook efectiv tresaream si imi venea sa te streg din lista, dar am rezistat tentatiei si nu te-am sters.☺️ O zi frumoasa!”

Kit obligatoriu de iarnă pentru ”supravietuire” in relatiile de cuplu

1. (39-4) Este incredibil cat de generalizat ii sentimentu ” ca ceva nu este k ” la cei care se angajeaza serios in relatii exclusive sau mai ales la cei care decid sa se casatoreasca si o si fac.

Iar acolo unde este vorba de casatorie intervalul dintre momentul deciziei si cel al casatoriei este pur si simplu invadat de indoieli la care foarte putini au curajul sa le dea glas si macar in intimitatea lor inainte ca situatia sa nu se deterioreze grav.

Toti cei care ajung la mine si se afla in acest interval sunt prinsi intre acest sentiment oarecum vag (discret) dar persistent (ferm) ca ceva este putred (ca nu este k) , si un confort superficial cladit pe speranta
ca li se vor implini iluziile infantile de a ”intra in randu lumii”,
ca vor obtine validarea socială prin posesia unui individ de la care pot pretinde sa fie facuti sa se simta ”fericiti” *( de fapt , inportanti).

Sigur că cei care isi gasesc curajul si onestitatea de a vorbi despre acesta situatie contradictorie , caută cu disperare in jur o persoană (de obicei prieten sau prietenă) care sa-l ajute sa se inteleaga in acest conflict.

Cel mai des, …  cel sfatuit va auzi aceleasi stereotipuri care il vor determina sa ignore , nege, mesajul discret al sufletului lor.

In general cel care ajunge la indoieli este individul mai matur sau mai echilibrat din cuplu si deci mai bine pozitionat intrucat celălat este atat de disperat de a se agata si a se vedea cu ”sacii in caruta” incat nu mai poate fi vorba de nici o indoială.

Practic pentru cei care se agata , validarea care o presupune a pune mana pe un partener mai bine cotat, ii fura orice urma de luciditate.

In discutiile cu cei care au curaj sa vorbeasca sincer de indoielile lor , 
se impletesc
a. temeri justificate de sentimente personale contradictorii sau de
comportamente ”ciudate” (suspecte) ale partenrului  
cu
b. o f seducatoare tentatie de a se abandona iluziilor de fericire pana la adanci batraneti mai ales daca parteneru este inteliget , realizat , frumusel etc.

La acest moment existential mizele sunt mari , deciziile inspirate si corecte sunt dureroase , dificile si presupun multa onestitate cu sine si responsabilitate.

Ceea ce se intalneste rar. Insa mult mai des vad cum se evite discutii relevante si dificile ca sa nu se strice magia iluziilor in care fiecare a investit toata imaginea de sine si sperantele de fericire. .

Însa daca discuti cu aceiasi oameni după un timp discutiile sunt absolut amuzante pentru mine.

Tipe sau tipi convinsi ca si-au intalnit iubirea ajung sa inteleaga dupa un timp de relationare si momente de nefericire si limitare crunta , la ce nivel au putut sa se minta pe ei insisi.

Acestia recunosc usor ca tot timpul au avut senzatia ca fac o greseala, ar vrea sa le strige celor inca neinregimentati sa nu se grabeasca sa-si complice si nefericeasca viața.

Una dintre prietenele mele cele mai apropiate imi spune ca a stat 8 ani cu un tip de treabă si de succes , desi stia dupa o luna de experinta ca intre ei nu este nimic. I-au trebuit 8 ani in care o ajuns grav bolnava sa ia o decizie corecta.

Am ajuns să admir pe oricine da glas indoielilor si ia masuri (fie ele si ponderate ) dupa o evaluare onestă a situatiei, … inainte ca fiecare sa si complice viitorul cu probleme uneori fara solutii.

Tacerea celor care s-au inselat contribuie din plin la promovarea inconstientei si iluziei in relationarea de cuplu.

Insa cei care rezista tentatiei de a fugi de viata lor in relatii intelegand miza maturizarii prin relationare bazata pe onestitate , deschidere si libertate au recunostinta mea , intrucat prin alegerea lor, … contribuie la aparitia a tot mai multi oameni sanatosi la cap, echilibrati si relaxati care sunt un castig pentru noi toti.

Toata speranta omenirii sade acesti oameni care se simt bine in viata si relatiile lor fiind vindecati de nebunie, aroganță, suspiciune, conflict si competitie.

………………………………………………………………………..

2. (41-3 LD )Alegerea monogamiei ca varianta de relationare este specifica unui profil uman foarte clar care are la baza superioritatea si ipocrizia. A constata ca acel profil si acea alegere are la baza o evidenta si indiscutabila perversitate nu este adevarul meu si al nimanui.

Tendinta de a relativiza si complica totul este o capcana in care nu am picat niciodată. In schimb am vazut o gramada prabusindu-se exact pentru ca au evitat evidenta.

O relatie intre doi parteneri care se au doar unul pe altul la un moment dat, dar care nu-si ingradesc in nici un fel libertatea, nu este monogmie. Monogamie este relatia in care pretinzi exclusivitate celuilalt si limitezi direct sau cel mai adesea indirect libertatea.

Si asta se intelege prin acest concept.


Oricine ai fi pe orice nivel de intelegere si maturitate daca esti sincer cu tine va trebui sa recunosti că a pretinde limitarea sentimentala a partenerei tale  este nesimtire si ca aceasta raportare este une de care trebuie sa ti fie rusine daca mai este ceva uman in tine.

Pe de alta parte poligamia nu este o alegere .

Daca vreodata ai fost atras/ă de mai multi parteneri in acelas timp esti poligam indiferent ca alegi sau nu asta.
Iar situatia este cvasi generalizata si indiscutabilă.

Este dreptul oricui sa nu recunoasca asta dar eu din acel moment am rupt orice comunicare pe motiv de nesinceritate si perversitate.

 

…………………………………………………………………………..

3. (31-3) La un partener nu putem cauta altceva decat ce este el .

In ceea ce sunt partenerii nostri , … pe langa detalii despre noi insine mai gasim un reconfortant sentiment de sens, cateodata la pachet cu stari consistente uneori coplesitoare de placere.

Sigur ca putem cauta si absolut orice,  dar va asigur ca nimic altceva decat ceea ce este in toate detaliile si fondu lui , nu veti gasi.

NU veti gasi si nu te vei putea hrani din pacea , umorul, increderea, partenerului tau daca toate astea nu le-ai trezit in inima ta,

Partenerii si prietenii nostri ne salvează si ne hranesc nevoi fundamentale prin ceea ce ei sunt, … dar NUMAI SI NUMAI DACA noi insine ne facem partea care depinde de noi sa ne salvam si sa ne hranim cu ceea ce sta exclusiv in sarcina personală.

Când partenerul este solutia exclusivă de a scapa de propria viata si nefericirea propriei inconstiente , vei rata atat intalnirea cu ceea ce este partenerul tau cat si sensul , autocunoasterea, umorul vieti sau placerea ce sade in ea.

Relatiile, prietenii si partenerii de cuplu sunt parte a solutiei unei vieti adevarate dar nu sunt si nu vor fi vreodata intreaga solutie pentru nimeni.

Altfel complicatiile sunt infinite si de la un moment dar solutiile sunt extrem de dificile.

………………………………………………….

4. (45-5) Nu-ti inseli sotia , iubita sau partenera de viața cand iti petreci timpul cu o alta femeie importanta din viata ta, … ci atunci cand o minti sau ascunzi ca si alte femei sunt importante pentru tine.

Cand ii spui ca este singura importanta , faină sau speciala pt tine, … ATUNCI O INSELI.

Si mai grav este ca te inseli si pe tine insuti, … negand importanta femeilor care ti se ofera si te hranesc in nevoile tale de contact si companie, uneori fara sa ceara nimic, ... motiv pentru care le folosesti cu nesimtire ca niste consumabile … chiar in timp ce le dispretuiesti.

Ipocrizia in care traim si investim totul , a cautat sa echivaleze , printr-o diversiune slabă, relationarea cu mai multi parteneri , … cu o inselaciune care presupune fara exceptie minciună si manipulare, .. 
intrucat 
cei care au facut acest transfer de continut intre relationare multipla si inselatorie nu s-au gandit o clipa că cineva ar putea sa si asume adevarul interior, relationarea multipla si toate consecintele acestei alegeri de a fi tu insati cu toate atractiile tale.

A insela inseamna a mintii tradand astfel increderea cuiva ca nu-l vei folosi si-i vei da dreptul sa aleagă relationarea cu tine in cunostinta de cauza. MInciunile si neincrederea in noi si in cei din jur inseamna tradare si ne indepartează , …

Relatiile multiple nu inseamnă a insela. 
Inseli cand te minti si minti. 
Iar asta nu are nici o treaba cu sexualitatea.

………………………………………………………….

5. Uitati de ceea ce va lipseste in orice relatie de cuplu in care va aflati.

Partenerii vostri va pot oferii doar ceea ce sunt.

Orice concentrare pe ceea ce nu pot sa va ofere , creaza frustrarea si conflictul care distruge ceea ce este fain si functional intre voi.

Astepti mai mult decat primesti , … cand ai uitat că nimeni nu-ti datoreaza nimic si ca implicit ceea ce obtii cere recunostinta si respect.

Nu poti fi suparat pentru ceea ce nu ai intr-o relatie, … decat atunci cand ai uitat ceea ce primesti neconditionat (adica aste oferit doar din motivatia placerii de a da)

In inconstienta noastra am ales sa pretindem totul si sa ne revoltam innebuniti cand nu primi acest ”totul” tocmai pentru a nu ne asuma preocuparea si maturizarea de a recunoaste , cauta si atrage pe cei care pot oferi ceea ce lipseste fiintei noastre.

Este mult mai usor sa pretinzi decat să-ti gasesti si să-ti apropii ceea ce fiinta ta vrea.

Iar ceea ce ne lipseste in cuplu, … nu este decat rareori rezultatul lipsei de comunicare asa cum o gramada de terapeuti si specialisti spun coplesiti de propria importantă .

De cele mai multe ori ceea ce ne lipseste , este consecinta a ceea ce suntem.

Vreti nu vreti solutiile la limitele ce le descoperim in relatiile noastre se gasesc in alte relatii unde continuturi particulare hranesc aspecte particulare care odată dezvoltate deblochează pas cu pas limitele din celelalte relatii in care esti angajat.

Stiu ca aspirantilor la iubiri ”linistite” nu le suna bine dar adevarul nu este interesat de sensibilitatile nimanui.

……………………………………………………………………

6. Problema relationarii de cuplu a omenirii este că, … are aroganta de a pretinde iubire si că iubeste, pe stari de constiinta in care nu a reusit sa depaseasca programe elementare de pervesitate, chiar in relatie cu cei care cica ii iubesc.

Chiar si aceasta situatie in sine este cireasa de pe tortul perversitatii absolute in care traim cu totii: vorbim pana la greată despre iubire mai ales in relatiile noastre sufocate de rahatul inconstientei si nesimtirii.

Noi nu putem oferi forme minimale onestitate si de respect pentru partenerii nostri , libertatea si interesele lor, … dar pretindem ca iubim pana la dumnezo si inapoi.

Eu fac alergie, la discursul iubirii pt ca am ”ghinionu” sa vad substratul deciziei de a vorbi despre asta .

Putinii oameni care iubesc cu adevarat, … nici nu sunt constienti de asta si cu atât mai mult nu simt si nu văd nici un sens să vorbeasca despre asta.

Sunt oameni care chiar pot iubi, si ne iubesc, dar de cele mai multe ori habar nu avem ca o fac.

Oamenii nici nu mai sunt capabili sa se bucure , să simta sau sa recunoască iubirea autentică.

Majoritatea sunt interesati doar de castigurile de imagine si importanță din iubirea partenerilor lor.

………………………………………………………………………..

7.  A  crede ca totul poate fi clarificat prin comunicare si implicare in orice cuplu este in sine o asteptare exagerată chiar iratională in unele situații care poate crea multa frustrare.

Sunt de acord ca a-ți comunica frustrarile in cuplu poate in unele cazuri sa duca la o rezolvare, .. dar in cele mai multe cazuri este complet si absolut inutil.

De cele mai multe ori parteneru nu are resurse , capacitatea si interesul sa inteleagă problematica in care sunteti prinsi . Asta nu inseamna ca acolo nu este nimic important.

Eu am fost un tip care am putut vorbi usor despre ce ma doare si cam care ar fi problemele de fond care ne blochează la un anumit nivel de conexiune si experiență, dar am inteles destul de repede ca este o pista moarta. Si nu doar in relatiile de cuplu .

NU contest ca sunt cazuri si indivizi cu care poti să rezolvi si vindeci multe prin exprimare.  Dar oricine ai fi , si orice compatibilitati impartiti in cuplu , nu se vor rezolva toate problemele intrucat unele solutii stau in continutul si particularitatile altor persoane cu care se poate relationa in paralel.

Pe de alta parte ,  in pofida faptului ca majoritatea celor aflati in cupluri cu probleme , cer aceasta sinceritate/comunicare , in realitate, … putini pot să-și  inteleagă corect partenerul si sa stie ce sa faca cu exprimarea celuilalt.

Eu zic ca este mult mai util si eficient sa-ti evaluezi corect partenerul , sa vezi ce poate intelege deschizand niste usi, dar daca constati limite de a intelege si de schimba ceva ,  trebuie sa fi recunoscator pentru ceea ce relatia iti ofera si sa cauti orice altceva ai nevoie sa traiesti si sa experimentezi la cei care pot sa-ti ofere cu placere.

Nu este fugă de nimic. Este doar acceptare si maturitate.

Afirmatia ca frustrarile se vindeca in relatiile in care ele apar , este hazardată și falsă, .. intrucat frustrarile vin din asteptari naive de la cei care prin ceea ce sunt nu pot sa le satisfacă.

In fapt frustrarile in cupluri sunt expresia unor presiuni si pretentii incorecte de la partener ,  prin care refuzi responsabilitatea de a cauta si atrage in viata ta pe cei care iti pot oferi ce-ti lipseste , pentru ca ei sunt prin continuturile lor specifice, …  ceea ce tu ai nevoie.

A tine usile deschise catre toti cei apropiati si cu atat mai mult catre cei care iti sunt alaturi ( in orice fel) de mult , …. este esenta relationarii care o recomand.

Insa aceiasi esenta spune ca nu ai nici un drept sa fortezi pe cineva sa intre pe usa care ai deschis-o intrucat de cele mai multe ori nu poate.

Sunt insa altii care ar multumi cerului pentru invitatie , ocazie cu care ti-ar umple si tie rezervoarele de umanitate

In destule cazuri sinceritatea si vulnerabilitatea este inutilă. Esential este insa sa recunosti acolo unde sunt cei care vor si merita deschiderea totala.

Daca asteptarile sunt inutile , unele nevoi specifice firesti de experienta si conexiune ce alimenteaza acele asteptari , nu sunt deloc inutile si obliga la preocuparea pentru a le satisface in acelas fel cum trebuie sa te precupe sa respiri profund aer curat.

Eu consider ca aceste nevoi pot si trebuie satisfacute.

Deci, …  asteptarile naive sunt inutile si duc la frustrari, nu nevoile ce stau in spatele lor .

Contextul relational in care esti , este potrivit sa se clarifice,  dar el nu poate fi claficat mai mult decat permite limitele fiecaruia din cei implicati.

 

despre gelozie

Despre gelozie, cu Roxi si Andreea

1. Cum vezi tu gelozia, care crezi ca e radacina ei?

Dincolo de orice indoiala, gelozia este doar o reacție a atitudinilor de posesivitate.

De fapt, este gestul PARAZITULUI inconstienței cu a sa Sfantă Treime, superioritate – ipocrizie – posesivitate.

Unii-i zic ego, dar fac o confuzie nefericită, intrucat egoul devine acest PARAZIT, doar cand este scapat de sub orice control conștient.

Egoul poate fi si profund uman, cand asimileaza smerenia, onestitatea, corectitudinea (asa cum o poate intelege) si bunul simț.

Revenind la ”durerea” noastră, trebuie ințeles ca gelozia nu are legatura cu nici un sentiment nobil, asa cum se sugereaza des prin clișee de genu, „daca nu ești gelos, inseamna ca nu ma iubești”.

Fiorul de satisfacție al partenerului care constata gelozia in iubitul lui este satisfacția constatării ca este intr-o poziție de putere, ce-i permite să-l controleze.

Toti geloșii pot vedea, cu un minimum de interes si onestitate fața de ei, ca substratul reacțiilor de gelozie vine din sentimentul de neimportanță care-l incearcă in fața oricarei situatii, in care EL nu este centrul atenției si sensul existenței iubitei sale.

Este plina lumea de geloși exagerați si complet dezinteresați de parteneră, care innebunesc la cel mai mic semn de interes extern pentru iubita lor sau din partea ei.

Situația reflecta, la nivelul cel mai grotesc al geloziei, pretenția de superioritate care te face să te simți indreptățit să pretinzi detenția toatala a vieții unei femei, de care nici macar nu mai ești interesat.

Cunosc un barbat bogat care, spre exemplu, ii interzice fostei soții, de care este divorțat, sa iasa cu alti barbați, pentru ca vezi-Doamne, nu se cade așa ceva, cata vreme are copii cu el. Dar el nu-și refuză nici o tipă care pune botu’ la cacaturile lui.

Daca iei la bani marunți motivațiile geloziei, ajungi la nesimțiri de raportare la ”iubitul” tău, greu de imaginat. Iar dincolo de toate aparențele, civilizația si cuvintele corecte, … esența identitatii noastre in relații este nesimțirea totală, in numele iubirii totale.

Gelozia este relaționare prin posesivitate. Iar ceea ce posezi, nu poți iubi. Pentru ca, prin insași posesivitatea cu care ai ales sa te raportezi la un om, il dezumanizezi si practic, nu mai poți percepe in el exact ceea ce te-ar putea atrage si incita.

Intrucât, nu rareori se confunda atașamentele cu posesivitatea, trebuie să precizez ca exista o diferența esențială intre ele.

Atașamentele sunt mai degraba legatura creata de familiaritate si raspunde fricii noastre de nou.
Atașamentele alimenteaza rezistența la schimbare, sau la noi experiețe.

Posesivitatea este reflexia pretențiilor de superioritate asupra partenerului si este un soi de raportare la individ, ca și cum ar fi un obiect destinat folosirii celui care se considera proprietar.

Atașamentul este o slabiciune seminevinovata a celor slabi, posesivitatea este nesimțire dusa la extrem.

 51c3422325062164e08163d1adffc70f

2. In ce fel crezi ca percepe libertatea partenerului, un om dornic sa posede, preocupat constant de imagine?

Libertatea partenerului este oricand extrem de atragatoare si incitanta. Un om imposibil de manevrat sau cumparat este unul conștient, lucid si deci atragator, fara să puna distanță față de ceilalți. Sunt destui cei care reușesc sa creeze aparențe de putere si independența, doar pentru ca astfel iși imaginează accesul la succes. Vor să-și vândă detașarea si raceala ca dovada de putere, care sa atraga. Dar vor cadea exact in capcana care o intind altora.

Sunt o mulțime de cupluri, in care partenerul care-și asuma libertatea este foarte dorit de cel mai dependent dintre aceștia, tocmai pentru ca acea relaționare libera il incarca sexual si creeaza admirație, in paralel cu gelozia de care discutam noi.

Sigur că mai nimeni nu recunoaște că …  libertatea asumata a partenerului său il face mult mai atragator si incitant pentru el si in locul acestei recunoașteri cerute de o minima onestitate, va cauta prin toate mijloacele să-și intimideze partenerul, incarcandu-l cu vinovație pentru a-l face să renunțe la libertate si a obține controlul asupra lui, ceea ce-ti va asigura confortul PARAZITULUI care te de tine . 

De cele mai multe ori, cei care NU au ajuns la aceasta libertate, printr-un proces de conștientizare si maturizare, ci doar prin context sau dintr-o naturalețe nativa, ajung pana la urma ca in relații sa-și negocieze libertatea, fara sa ințeleaga ca toata siguranța pe care o caștiga nu le va mai folosi la nimic. 

3. Libertate prin context?

Da, exista o situație interesanta de libertate, in care aceasta este traita doar cand ești intr-o poziție favorabila, creata de faptul ca ai acasa un partener dependent care, prin fidelitatea lui, iți valideaza egoul. Imediat insa ce partenerul dependent iese din acea dependența și iși asuma libertatea, pentru ca și-a asumat totodata și pierderea relației, cel care pana atunci traia starea de libertate si se bucura de o incredere in sine fantastica, se trezește deodata la fel de vulnerabil si neincrezator ca oricine.

Libertatea reala nu este cea data de context, ci aceea obținuta conștient prin luciditate, asumare si curajul de a alege in baza bunului simț si a prieteniei.

 

4. La tine cum a fost experiența libertații in relații?

După momentul de sinceritate cu mine insumi, in care am vazut ca toate reproșurile pe care le aduc partenerei mele, au in spate frustrarea ca nu-s in poziția ei, am inceput să o respect și să-i respect libertatea autoasumată, fără insă a-i spune nimic.

Urmare acestei decizii, mi-am alocat toata atenția abordarii propriilor salbiciuni in relațiile cu femeile si intereselor mele.
Asta a dus rapid la un confort interior, in urma caruia decizia de a nu mai face compromisuri de nici un fel in relația cu ele, a venit foarte ușor.

La inceputurile relaționarilor mele libere, intoleranța declarata la orice fel de compromisuri și dezinteresul meu pentru sentimentele de importanța ale oricarei femei, eram convins că voi intalni puține femei care să respecte o astfel de abordare. 

Destule dintre femeile pe care le-am cunoscut in perioada aceea intrau pur si simplu intr-un soi de isterie a presiunilor (amenințari că dispar intr-o secundă din viața mea, victimizari, teorii morale destinate sa creeze vinovație) de a ma face sa ma simt un nenorocit degenerat, a carui vindecare insemna să le accept pe ele cu pretențiile lor exclusiviste si bineințeles să mă dezic de celelalte, cum se leapădă creștinii de satana.

Foarte interesant a fost să descopăr rapid si foarte ușor ca unele, …  chiar in timpul in care-mi țineau teoria asta, se pișau pe ele de dorul cate unui ”fost” frumușel misterios sau a vreunui tip care le-o ”ars” o dată, dar bine, intr-un context neașteptat, dar oportun.

Sigur că alegerea femeilor de a apela la Sfânta Treime a a presiunilor (amenințari, victimizari, invinovățiri) nu reușea decat sa ma indeparteze, la fel de rapid pe cat de mult persistau in aceste atitudini. Insa, fara excepție, mai devreme sau mai tarziu, cereau o șansa sa se explice si sa ne apropiem din nou.

Deci, s-a dovedit, spre surprinderea mea, că nu este deloc greu să ajungi la relații faine pe aceasta cale, intrucat ceea ce au femeile nevoie de la un barbat este foarte departe de ceea ce ele declara ca vor și cer de la el.

Ce vreau sa accentuez este ca in noi exista un simț acut a ceea ce ne hranește cu adevarat. Acea ”hrană” care ne dezvoltă ființa interioară, care ne poate oferi maturitate si ințelepciune. Constiența este aceea care descopera acest simț si urmeaza interesele lui. Sufletul nostru nu se hranește cu ”căcat”, precum pasagerul nostru degenerat, PARAZITU’.

Sufletul nostru se hrănește doar cu UMANITATE. Iar umanitatea nu inseamna gesturi umane, ci a fi insași umanitatea cu sensibilitatea si inteligența care o presupune.

Iar, cand printr-o relaționare sincera, hranim sufletul celuilalt, cu autenticitate, raspunzand nevoilor lui de conexiune si apropiere, oricat de revoltat este PARAZITUL că nu se poate hrani din compromiterea sau supunerea conștiinței celuilalt, luciditatea invinge pentru ca ceea ce ne hranește la nivel profund nu poate fi ignorat foarte ușor.

Relațiile cu sexul opus sunt destinate sa aduca stare de bine, sens, magie, iar cata vreme toate acestea apar pe un fond de onestitate, chiar dureroasă pe alocuri, dincolo de isteria parazitului de care vorbeam mai sus, … adevarul importanței unei astfel de relații se va cere acceptat.


5
. Cum vezi gelozia in contextul relațiilor deschise/ multiple? Cum se manifesta?

Gelozia in relațiile deschise este o mare oportunitate de evoluție. In momentul in care ai deschis o relație cu o persoana importanta pentru tine, ai luat o decizie extrem de valoroasa privind aspiratia ta catre onestitate si corectitudine minimală relațională.

Aceasta decizie nu te vindeca nici pe departe de posesivitate si gelozie, dar este una prin care ai declarat, fara rezerve, ca intențiile tale de a fi corect cu tine și partenerii tai sunt mai importante decat toate slabiciunile și suferința ta.

Mulți dintre cei care iși propun sa depașeasca aceasta problema in cuplu subestimeaza imens dificultatea și anvergura procesului de transformare intr-o ființă, care nu mai este sub controlul geloziei.

Dar deschiderea decisă, de comun acord, a relațiilor, creeaza exact acel context ca procesul să se desfașoare pe etape, cu pași mărunți in primele faze.

Un cuplu care a luat aceasta decizie impreună, fiți siguri ca nu se vor arunca disperați in brațele altora, ci-și vor negocia condițiile de suportabilitate. Adica, vor ști fiecare cat se pot implica, ca celălalt să poata suporta situația.

Sigur ca, oricat de mica ar fi libertatea care și-o asumă partenerul, eliberarea va produce ”deranj”, dar cand cei doi sunt deciși … dupa un timp nu se vor mai menaja in nici un fel cerand partenerului sa-și reprime ceva, …  tocmai pentru ca au ințeles ca expunerea la situații si alegerile care le ridică acele momente limită te și transforma și maturizeaza consistent.

In plus, oportunitațile de apropiere si conexiune cu alți parteneri nu se creeaza automat, cand avem timp și condițiile sunt perfecte. Cand apar, acestea sunt un soi de ”momente de grație” care daca te suprind indecis, cu implicari parțiale sau crispări date de preocupări exagerate pentru confortul partenerului, pierzi și șansa apropierii și șansa ca partenerul sa mai depașeasca un nivel al neincrederii.

Relațiile deschise sunt o oportunitate, pentru ca ele creeaza contextul ca toate atitudinile noastre incorecte fața de cei apropiați sa iasa rapid la suprafața.

In jurul meu, toți cei care au ales relaționarea libera au trecut prim momente crunte de suferința si neincredere in sine, auzind des expresii de genu: ”o picat ceru pe mine” sau ”simt ca ma sufoc”.

In fapt, parazitul care va poseda si cu care VĂ IDENTIFICAȚI, se sufocă.

Dar, pentru ca am putut discuta deschis despre asta și ne-am putut găsi increderea unii in alții, chiar si in acele momente incărcate, acum avem relații deschise extraordinare.

In cele din urma, neevitand nici un moment dificil, fără să știi exact cand, ajungi sa te trezești eliberat de parazitul posesivitații si al competiției si pur si simplu nu intelegi cum ai putut fi atat de inconștient, incat sa te crispezi de durere si ura (gelozie) in situații care aduceau ceva foarte prețios pentru tine.

Mai exista o situație, in care cauți relationarea libera din motive legate de performanța spirituală, caz in care nimic bun nu va ieși, pentru ca toate investițiile tale vor fi sa mimezi detașarea si lipsa de gelozie, pentru ca dau bine si se conformeaza cu rolul personajului spiritual ce vrei sa fii. Eu ii zic relaționare libera de contrabanda.

Aș spune ceva esențial tuturor celor care aspira la o relaționare deschisa: pana nu intrupezi o smerenie autentica, care te ajuta sa-ți știi locul, nu ii vei putea respecta și aprecia pe cei de care prietena ta este atrasa sau pe cei pe care-i simți mai ințeleptț, mai frumoși, mai dotați sau mai virili decat tine.

Iar pe acești oameni ar fi de preferat sa-i dorești in viața ta si a partenerelor tale, iar daca nu-i poți admira, vei face tot posibilul ca partenera ta sa nu ajunga la astfel de barbați.

In plus, pana nu ești vigilent pentru a invalida fiecare gest interior de raportare cu superioritate la prieteni, colegi sau necunoscuți, gelozia ta nu va putea fi controlata. Pentru ca superioritatea pe care ți-o arați sau manifești in adancurile forului tau interior, in nenumarate situații marunte, intarește energetic PARAZITUL si este aceeași cu cea care se manifesta in situațiile realaționale apropiate (iubiți/parteneri).

Paradoxul intrigant al relațiilor deschise/multiple/libere este ca fiecare relație adevarata și implinita le face pe toate celelate mai intense si mai adevarate.

 42ab708c465291ea3c444d1a014b92c4

6. Din experiența ta, ce crezi ca e productiv sa faci concret, in momentul in care vezi ca gelozia e activa in tine si tinde sa se manifeste in felul in care te raportezi la partener?

 

Daca ai rezistat tentației sa fugi de durere, facand noi compromisuri dovedește ca ești cu adevarat onest in intențiile tale declarate. Asta inseamna ca-ți vei asuma suferința ca fiind consecința propriilor tale alegeri de raportare la partener. Aceasta raportare iți deschide o vaga, dar noua perspectiva in care te regasești, dincolo de fenomenul suferinței geloziei care, investigat din aceasta poziție, scoate la lumina aspecte revelatoare despre tine insuți.

Ajută mult să-ți amintești conștient, cat mai des, …  cât de mult inseamnă oamenii apropiați pentru tine si cat de importante sunt pentru ei orice experiențe care-i satisfac sau maturizează. 

Discuta foarte deschis despre momentele tale dificile, imediat ce ele apar, iar partenerul tau va ințelege prin ce treci, pentru ca nici lui nu-i este deloc straina situația si-ți va oferi incredere, venita din apropierea pe care o traiți impreuna. Asta bineințeles, in cazul in care ești in relații cu un partener la fel de interesat de onestitate și deschidere. Altfel, nu vei face decat sa-i alimentezi egoul si sa traga concluzia ca te poate folosi și manipula prin slabiciunile tale.

De cate ori validezi un gest de gelozie invinovațindu-ți partenerul, negi tot ce este mai corect si uman in tine. In plus, sșii ca nu te mai poți intoarce in minciuna, ipocrizie si posesivitate, oricat de confortabil ți se pare pe moment, pentru ca iți poți aminti suferința relaționarii tradiționale care te-a adus catre relaționarea libera.

Știi ca nu ai de ales, decat sa-tț infrunți și sa-ți traiești durerea geloziei si chiar daca o sa mori 😉 oricum te vei simți mai bine decat ca omul mic care ești, atunci cand reacționezi incontrolabil, in baza celor mai inconștiente impulsuri de posesivitate si superioritate.

 c1a794dcfb0a896c317f5574da04a444

7. Din ce am observat in discuțiile cu ceilalți, gandurile care stau la baza geloziei si a fricii aparute atunci cand partenerul e interesat si de alta persoana, sunt – “daca il/o place pe el/ ea, nu va mai fi interesat de mine, ma va parasi, voi ramane singur etc.”

In pofida aparenței de coerenta conceptuala, intrebarea reflecta o perspectiva foarte superficiala și deci neinvestigata.

a. Daca cineva este ”interesat de tine”, …  cum nu mai exista vreun ”tine” identic nicaieri, acest interes nu are cum sa dispara sau sa fie preluat de altcineva. Doar daca ceea ce ești se schimbă sau se dezvaluie mai mult, … interesul lui fața de tine se poate modifica. In consecință, daca m-ai ințeles corect, acum știi ca interesul cuiva pentru tine depinde doar de tine, adica de ceea ce ești.

b. Daca partenerul interesat de tine … este de fapt interesat de un rol care trebuie sa-l joci in povestea fericirii lui, … in acest caz, ar trebui sa ințelegi ca el nu a fost vreodata interesat de tine, ci de rol.

Sigur ca in acest caz, cand gasește o tipa care se angajeaza sa joace mai bine rolul cerut si sa ofere un caștig mai mare,… te va parasi. Dar nu pentru ca nu va mai fi interesat de tine, intrucat nu a fost interesat de TINE niciodata.

c. “daca il/o place pe el/ea , nu va mai fi interesat de mine, ma va parasi, voi ramane singur ”
Acest fragment transmite că daca partenerul tau place și pe altcineva și nu te părasește pentru ca ramâne interesat și de tine … nu mai este nici o problema și nici un motiv de gelozie.

Pentru că daca sunteți siguri ca problema este sa nu fiți parasiți, eu am convingerea ca puteți primi garanții destul de solide ca nu se va intampla asta … și implicit problema geloziei ar trebui sa fie rezolvata. Este plina lumea de indivizi care duc mult si bine doua relații in paralel (evident, majoritatea pe ascuns) , asa că cu atat mai mult daca discutati deschis despre asta lucrurile vor fi mai durabile

Dar eu cred că atunci cand formulați astfel intrebarea, … sunteți nesinceri cu voi și cu toata lumea, pentru ca in realitate, chiar daca sunteți adorați si asigurați ca nu veți fi abandonați, … cei mai mulți vor innebuni de gelozie la orice interes al partenerului pentru altcineva.

d. Toata incarcatura dramatica a acestei probleme tradeaza nesiguranța care o resimt cei care se raporteaza la viața prin competiție, agresivitate și interesul de a-i deposeda pe ceilalți. Cand acea ”alta” care atrage atenția prietenului tau este de fapt o ființa umana cu care empatizezi, instantaneu ii simți presiunea nevoilor si satisfacția implinirii lor, inclusiv prin partenerul tau si astfel dispare dramatismul și pur și simplu nu mai poți sa te gandești ca vei fi parasita pentru ca sentimentele de prietenie sunt natural asociate cu share-uirea.

 

8. Crezi ca poate exista iubire autentica intr-o relație/ parteneriat in care inca se mai manifesta gelozia? 

Da, exista relații de iubire autentica in care exista gelozie, pentru ca orice relație libera de gelozie va trece printr-o consistenta etapa de coabitare cu ea. Nu exista iubire autentica sau este nerelevanta prin comparație cu interesele de profit relațional, acolo unde gelozia nu este identificata ca fiind toxica și nu este abordata. Acolo unde se deschid relațiile, este pentru ca iubirea autentica sau macar prietenia autentica nu ma vrea să fie constant deteriorata de nesimțirea raportarii prin posesivitate si gelozie.

In fapt, nu conteaza cata gelozie este la un moment dat, ci cat ești de decis sa nu mai negociezi cu slabiciunile si pretențiile parazitului tau. Cand intrerupi negocierea cu propria mizerie, tot ce se va intampla in relație, discutand deschis, te va elibera de neincredere si te va incarca cu incredere in tine.

Daca insa, sunt in relație cu un partener care inca mai cauta sa-și evite responsabilitatea, voi fi cat pot de clar și de convingator in a-i arata ca nimic bun nu ne așteapta in direcția aia și ii explic ca impreuna ne vom susține in tot acest proces, iar daca vad ca nici o rațiune nu te motiveaza și ca vrei o relaționare ipocrita, eu ma indepartez pana afli ce-ți doresti.

 

9. Crezi ca din moment ce ințelegi și iți clarifici ce ține de gelozie si control, in tine, nu va mai exista nici macar impulsul geloziei?

Sunt foarte multe nivele de gelozie și cu cat deschizi relația mai mult, o poți ințelege in detaliile ei, aborda si depași tot mai bine. Asta inseamna insă, să te poți pune in situații mai greu de gestionat.

Este una sa fii liniștită cand iubitul tau merge singur la un chef și alta este sa fii impacata cand merge cu o tipa. Alt nivel este cel in care ești ok cand știi ca iubitul tau este la o altă prietena de-a lui cu care face sex. Este alt nivel, daca ești linistita știind ca iși petrece timpul cu o femeie de care este foarte apropiat. Si alt nivel este sa te bucuri pentru experiența lui, daca face sex cu vreo tipa de fața cu tine, daca ați ajuns la acel nivel de deschidere si apropiere. Pe masura ce deschiderea relațiilor tale se realizează, vei ajunge pas cu pas in toate situațiile acestea și cu fiecare nivel de deschidere vei mai rezolva un nivel de decondiționare.

Cand ești in fazele finale, in depașirea geloziei si posesivitații, deja trebuie sa apara situații in care nu este nici un impuls, chiar daca in altele mai apar. Dar daca impulsul este de scurta durata si ușor de depașit și nu apare de fiecare data, este posibil sa fie doar reziduuri energetice cu care a fost incarcat in timp automatismul geloziei. Cand ești in acest punct insa, … deja ai un zambet cald interior in momentele de gelozie incipiente. Adica, nu mai poți lua impulsul in serios.

6355e5c17a64c752e82d4e0856e983f3

10. Poate gelozia sa existe și sa nu fie toxica, tocmai pentru ca e ințeleasa si aceptata ca atare?

Gelozia este toxica tot timpul, dar cand nu o mai lași sa te condiționeze și sa-ți determine reacțiile, tocmai aceasta toxicitate se intoarce asupra ei, intrucat iți permite sa-i ințelegi mecanismele și substraturile fiind atent la fenomen si motivații. 

Paradoxal este ca, chiar toxicitatea geloziei este firul călauzitor catre eliberare. Pentru ca acolo unde este toxicitate, este epuizare, iar acolo unde este epuizare, este inconfort. Inconfortul obligă la atenție, iar atenția duce la adevarul și cunoașterea care te elibereaza. Aș putea zice ca, conștiența face toxicitatea geloziei sa fie exact vulnerabilitatea ei

 

11. Poate o femeie sa fie in natura ei geloasa sau totul pornește de la credințe/iluzii si neacceptarea adevarului?

Gelozia este in natura egoului denaturat și nu are legatura cu vreo caracteristica a femeii sau barbatului. Este o caracteristica a fiecarui mental neinvestigat de conștiență. Deci, intr-adevar totul pornește de la credințe inconștiente si neacceptarea adevarului.

Gelozia este consecința inconștienței, care ne pune in conflict cu adevarul, bunul simț si umanitatea. Iar oamenii extrem de geloși sunt doar oameni profund inconștienți si identificați cu egoul lor.

Explicația unora, ca gelozia ar fi in natura lor, este doar o perspectiva menita sa-și evite responsabilitatea si munca de transformare. Insa, cand alegi sa eviți transformarea, singura soluție este autodistrugerea.

Despre compatibilitatea sexuala si rolul maturitatii in relatii

Evident este vorba de o perspectiva personala si implicit masculina.

Eu nu pot vorbi de o compatibilitate sexuala, inainte de a vorbi de o compatibilitate umana.

Daca esti o femeie la care imi place ceva ca si om si pot experiementa prietenia cu tine (apropiere, incredere, sinceritate) devin rapid foarte interesat sa te cunosc …  erotic.

Odata ajuns aici, am doar 3 variante:


1.Sunt complet incompatibil sexual (simti sexualitatea intr-un mod neinteresant pt mine, prea imatur, prea simplist, prea putin feminin sau prea spiritualist siropos). Evident ca situatia nu afecteaza relatia de prietenie si la fel de evident este ca pot aparea transformari care pot schimba situatia.


2. Suntem compatibili la modul minimal (adica nu este respingere) sau cel putin impartim o suficient de buna compatibilitate in sexualitatea psihica (abordare, raportare), …  incat imi gasesc motivatie sa caut sa dezvolt compatibilitatea. Uneori nu iese nimic si o lasam balta, alte ori se-ntampla ”miracole” (deblocari, cresteri se sensibilitate, etc)  si ajungi la compatibilitati totale. Uneori prinzi amandoua situatiile cu aceeasi persoana. 🙂


3. Suntem ”frati”erotici, adica curge acelasi sange erotic printre cracii nostri (si nu numai 😉 )  si vorbim aceeasi ”limba energetica”.

In oricare din cazuri am fi, relationarea sexuala si erotica poate fi afectata doar de relationarea la nivel uman,
1. cand te simt incapabila sa iesi din competitia cu celelalte femei si implicit incapabila sa admiri ce apreciezi la celelalte,

2. cand vad ca majoritatea eforturilor si preocuparilor tale sunt directionate catre rafinarea tehnicilor de a manipula sau a pune presiune sa-ti atingi obiectivele de control sau dominare,

3.cand vad ca te dezici de oameni care au insemnat mult pt tine, doar pt ca crezi ca nu mai ai nevoie de ei si pare ca ai ”oportunitati” mai atragatoare,

4.  daca te vad superficială in aprecierea barbatilor, adica esti fascinata de aparente si nu vezi continuturi importante …

si faci toate astea, desi ai un suport important in jurul tau, …  atunci nu mai conteaza nici un fel de compatibilitate sexuala sau fratie erotica cu subsemnatul.

Inainte de toate, vreau increderea si legatura cu omul care esti … si doar dupa acesta incredere vreau sa dezvolt maxim orice oportunitate erotica. Daca sunt in stare.
Singurul lucru care ar trebui sa-l stie o femeie ce doreste o relatie de durata (deci care sa evolueze)  cu mine,  este sa stie sa fie omul de care ma pot simti apropiat. Foarte apropiat 🙂 . Evident ca dau detalii destul de precise despre ce ma apropie sau ma departeaza de o femeie.

Daca ne referim strict la compatibilitatile sexuale, excluzand problematica umana … acesta compatibilitate depinde de:

1. profilul  erotic (amprenta strict personala de a trai sexualitatea),

2. o chestiune de libido (cat de intens si complex simti si doresti),

3. de naturalete (cat de spontana esti in manifestarea impulsurilor sexuale) si

3. o chestiune de calitati organoleptice (gust, miros, aroma etc).

In ce priveste maturitatea la femei, desi o admir si respect, nu o caut neaparat. Eu caut cresterea umana, nu nivelul uman in relatiile mele. Cresterea partenerei mele, este cresterea mea.

Legatura dintre maturitate si compatibilitatea sexuala

Oricat de matura ai fi ca femeie, maturitatea nu face decat sa-ti implineasca potentialul de mafestare, exprimare si sensibilitate sau/si sa-ti elibereze de conditionari si limitari profilul sau stilul erotic. Dar acest profil si stil este unic la fiecare femeie. Energia erotica are un gust specific fiecarei femei si presupun ca si fiecarui barbat.

In consecinta, femei departe de maturitate, pot avea o aroma (un mod de a simti, de a atinge, de a reactiona) mult mai pe gustul meu, decat aroma unora din femeile foarte mature.

Naturaletea nu este doar a femeilor mature.

Naturaletea poate fi si innascuta si pastrata, datorita unor conditii favorizante.

Naturaletea este un soi de a trai viata, scurtcircuitand spatiul mental emotional.

Unele femei traiesc mai simplu, fara multe intrebari si problematici existentiale.

Evident ca aceasta naturalete vine la pachet cu un soi de superficialitate, in unele aspecte ale vietii, si ca echilibrul este vulnerabil la anumite conjuncturi, dar asta nu face cu nimic falsa o naturalete innascuta.

Aceasta naturalete permite o exprimare spontana si intensa.

Adi (sotia mea, daca mai este cineva care nu o cunoaste inca) este una dintre aceste femei.

Una din preocuparile si provocarile mele in relatia cu ea, a fost sa gasesc o modalitate de abordare … a imaturitatilor ei, astfel incat sa nu-i deteriorez naturaletea si sa nu o bag in problematici mentale … in momentul in care aspectele superficiale au ajuns-o din urma.

Oricata bucurie a vietii si naturalete ai in tine, nu poti fi altceva decat esti in esentele tale energetice.

La nivelul acelor esente se stabilesc compatibilitatile.

Asa ca, …  in erotism, o majora evolutie spirituala nu este o conditie nici necesara si nici suficienta, pt o experienta f buna. Este insa un factor puternic favorizant in dezvoltarea oricarui tip de relatie.

Imaturitatea poate face inutile orice compatibilitati si in acest sens, prin maturitate, poti exploata la maxim potentialul de satisfactie erotica intr-o relatie, dar acest potential poate fi destul de redus.

Bineinteles ca o femeie cu un ADN-u erotic incompatibil cu al meu, poate fi o binecuvantare pentru cineva mai potrivit. 

Au fost femei in viata mea, imature si foarte putin (sau chiar deloc) preocupate de spiritualitate si dezvoltare, dar care aveau o combinatie de gratie cu o anume sensibilitate in erotismul lor, sau un mod de a ma percepe si a se raporta la mine, … incat simt ca mi-au oferit foarte mult. Si culmea, …  una dintre ele avea si destule complexe si autolimitari in manifestarea sexuala.

Convingerea mea este ca e imposibil sa reduci experienta in cuplu la regula: esti matur ai relatii adevarate, incitante si satisfacatoare, iar daca esti imatur esti destinat nefericirii si dezamagirii. Sigur ca o abordare superficiala a imaturitatilor te va duce inevitabil la suferinta, dar asta nu reduce importanta momentelor bune. Momentele bune au fost acolo pt ca ceva se imbina sanatos.

Si nu ma refer aici la acele momente bune ce apar la inceputul relatiilor, care supureaza a proiectii idilice, entuziasme infantile, specifice scurtei perioade de romantism.

Eu zic ca fiecare vine in orice relatie cu ceva probleme rezolvate, iar altele nu.

Relationarea inteligenta (eficienta) inseamna capacitatea de a exploata compatibilitatile pt cat mai multa placere si satisfactie(deci incarcare)  … si de a-ti folosi competentele ca problemele nerezolvate sa se diminueze sau sa nu interfereze cu relatia. 

Fiecare problema clarificata, rezolvata (oricat de marunta)  … este pentru relatie  … ca si o infuzie de oxigen pt corp. Iar pe masura ce se rezolva aspecte problematice … creste si complexitatea si profunzimea relationarii.

Cris

http://www.facebook.com/#!/cris.popanda?hc_location=stream

Recuperarea conexiunii cu sexul opus

 

eyes_by_timatimy-d6fati3Toti simtim ca dincolo de entuziasmul meteoric ce traverseaza relatiile noastre de cuplu, in principal la inceputul lor, sau dupa depasirea unui conflict,… ceva nu este in regula cu intreg spatiul in care se consuma relatiile noastre.

Generatii intregi de cupluri au investit tot ce aveau mai bun in ei, sperand in a face real, visul iubirii in (minim) doi : inteligenta,  implicare, informatie si munti de bune intentii. Si cu cat investesc mai mult, cu atat mai evident este ca pasiunea, satisfactia, conexiunea, siguranta si increderea in relatiile lor devin mai inaccesibile.

Multi dintre cei care au avut abilitatea emotionala si dotarea naturala sa-si asigure relatiile pe care si le-au dorit si de la care au sperat de fiecare data fericirea  … ajung lipsiti de speranta si tentati de abstinenta sau singuratate.

Cei mai naivi, timizi sau inadaptati, care reusesc cu mare dificultate sa ajunga intr-o relatie, vor avea o asemenea satisfactie a validarii prin respectiva relatie, incat oricat de prost ar functiona pentru ei este de ajuns. Orice relatie devine buna si acceptabila, cata vreme alternativa este neincrederea in sine care o aduce singuratatea.

Satisfactia acestora in relatii nu este insa una ce reflecta vreo sanatate relationala, iar ca urmare nu este relevanta pt subiectul nostru.
Faptul ca esti multumit cu o relatie disfunctionala, nu inseamna ca esti intr-o relatie functionala fericita. Inseamna ca te multumesti cu foarte putin pt ca esti convins ca nu poti mai mult.

Acest ceva, care nu este in regula cu spatiul relational contemporan… este pur si simplu o pista falsa pe care o urmeaza majoritatea relatiilor, care, pe masura ce o parcurgi, te indeparteaza de tot ce te hraneste in cuplu. Ajungi pe o pista falsa pentru ca esti confuz. Nu vezi corect lucrurile si interpretezi eronat realitatea.

Lucrurile par dificile, dar adevarul este ca la probleme majore ajungem cand ignoram semnal dupa semnal, care ne avertizeaza ca nu suntem pe directia corecta.

Spre exemplu, cand simti ca partenerul tau nu te mai doreste, ca–i plictisit de tine, ii absurd sa-ti imaginezi ca solutia ii sa-i urmaresti fiecare miscare … in speranta ca reprosandu-i ceva, daca ajungi la vreo dovada, iti vei imbunatati relatia.

Sau, cand vezi disponibilitatea partenerei tale pentru un nivel de siceritate de la care iti poate spune lucruri care ti-ar putea deranja ego-ul, este stupid sa presupui ca, descurajand-o sa se deschida sau facand-o sa se simta vinovata ca te-o ranit, ar face relatia mai buna.

Exemplele de nonsensuri comportamentale in relatii cred ca pot continua la nesfarsit. Si toate se sprijina pe refuzul de a accepta ca abordarea traditionala a relationarii este una absurda, … rupta complet de orice realitate.

Nu este grav ca apucam pe o pista gresita, ci ca insistam pe aceasta directie impotriva tuturor semnalelor ca nu ne apropiem de ceeace dorim. Desi cautam in relatii decis fericirea sau macar satisfactia, cu fiecare alegere adancim nefercirea.

Sa putem ignora suveran permanentul feedback al vietii, avem nevoie de justificari superficiale, care in timp se rafineaza devenind clisee de gandire ce nu le interogam, decat cand suntem pe marginea prapastiei. Asa ajungem sa ne spunem ca gelozia ii semn de iubire, ca relatiile responsabile inseamna sacrificiu si angajamente , ca iubirea de sine si autoacceptarea este egoism etc etc.

Aceste cliesee devin valorile care ne vor determina deciziile si raportarea la partenerii nostri si situatiile din cuplu.

Confuzia ce ne pune pe piste false, este de fapt o incapacitate de a vedea , de a percepe, NU o incapacitate de a intelege.

Si cum doar viziunea (vederea, perceptia) deblocheaza motivatia necesara sa-ti abordezi si sa-ti restructurezi profund continutul energetic, reflectat de atitudini, conditionari, instincte inconstiente etc … intreaga noastra preocupare ar trebui sa se indrepte catre accesarea de energie, resurse care trezesc vederea.

Oricine poate sa inteleaga ca accesarea de energie sau resurse (care este de fapt o cuplare la o sursa a acestei energii – viata in fapt) da o stare de bine si claritate, la fel cum un consum de energie te lasa epuizat, confuz, frustrat ca nu poti obtine nimic din ce ai nevoie.

Cei care vor relatii mai bune cauta informatia care sa le spuna ce sa faca , preferabil in maxim 7 pasi.  (Recunoasteti ca 7 suna tare bine. Un pachet in 7 pasi deja pare profi.)

NU cauta crestere, maturizare. Majoritatea vor sa ramana la fel, dar sa afle ce sa faca ca sa obtina controlul asupra a ce au nevoie. Pe toti ii auzi : ”spune-mi concret ce sa fac”.

Indiferent cata informatie acumulezi si cat de precis faci ceea ce ti se cere … conteaza doar ceea ce esti, iar asta se va trada intr-o infinitate de gesturi, stari, priviri,  facand cei maxim 7 pasi, pentru a aduce pasiunea in relatia ta, inutili si ridicoli. Fiecare pas te va incarca cu mai multa deznadejde. NU intreba ce sa faci , intreaba-te daca esti multumit de ce am esti.

Degeaba va informati, degeaba comunicati, degeaba va surprindeti partenerul cu o invitatie in oras sau cu o lenjerie noua, cata vreme voi sunteti aceiasi: cu aceleasi atasamente, orgolii, pretentii, conditionari, vise, ticuri de comportament, clisee de gandire, reactii instinctuale.

Nimic din acestea nu se schimba pentru ca vreti, pentru ca faceti ceva sau pentru ca intelegi ca nu e bine.

Lucrurile se schimba cand va incarcati sau va descarcati de energie (resurse). Incarcarea sau descarcarea va schimba in structura si identitatea voastra.

keep_calm____by_hachiimi-d6f9690Toti cei care se agata de o relatie reprosand dezinteresul partenerului lor pentru rezolvarea problemelor de cuplu ca dovada de superficialitate, nu fac decat sa-si mascheze slabiciunile in spatele  pretentiilor (aparentele) de maturitate si responsabilitate.

In fapt, dezinteresul acela este un mesaj in sine, prin care ti se spune ca nu esti interesant.

Iar, cata vreme nu esti capabil sa-l respecti acceptandu-l si sa mergi mai departe, este o masura exacta a cat de putin esti. Toata responsabilitatea ta, de care erai atat de mandru, se dovedeste doar o slabiciune tinuta sub pres, in speranta ca nu o va observa nimeni.

O imbunatatire in relatii vine prin evolutia a ceea ce sunteti. Evolutia inseamna crestere. Iar cresterea inseamna energie care o asigura. Este imposibil sa cresti (maturizare) in timp ce te epuizezi in nemultumiri  de sine, complexe, autoflagalare pentru fiecare greseala sau nereusita .

Iar ceea ce sunteti se dezvolta si se maturizeaza, incarcandu-va de energie, nu de idei confortabile (clisee) care sa va protejeze de adevar.

Fara energie nu puteti pune nimic in practica. Fara claritate nu puteti vedea calea si nu va ajuta ca stiti totul despre ea.

Dimpotriva va frustreaza mai tare. Pacea interioara, bucuria si spontaneitatea tradeaza cuplarea la energiile vietii.

Aceasta energie va va indruma de la sine, deschizandu-va viziunea asupra realitatii.

Viata nostra nu este proiectata sa aiba nevoie de manual de instructiuni pentru fiecare pas ce il avem de facut.

Pasii se fac spontan pentru ca vedem pe unde mergem. Caz in care nu vei mai avea nevoie de nici un plan in X pasi, intrucat permanent va deveni clar urmatorul pas ce il avem de facut.

Desi fiecare dintre parteneri vrea relatii mai bune, …  niciunul nu este capabil sa defineasca exact ce considera el ca inseamna acest mai bine.

Acesta este confuzie si imaturitate. Consecinta lor este superficialitatea.

De cele mai multe ori acest ’’mai bine’’ se refera strict la propriile pretentii si interese, aproape niciodata interogate si analizate. Inainte de toate ar trebui sa-ti recunosti asteptarile si sa verifici daca respecta conditiile minime de corectitudine si demnitate. Odata recunoscute, asumate, declarate si discutate deschis … poti avea o imagine de ansamblu la care sa te raportezi si functie de care sa iei niste decizii corecte, de care sa te poti si tine.

Dar tot ce zic eu aici ca ar trebui facut, nu conteaza decat ca imagine a ceea ce-mi ocupa mintea acum. Practic ce zic eu aici este apa de ploaie de care cu totii suntem suprasaturati.

Conteaza doar ca … nu poti sa faci nimic din ce recomand eu sau oricine.

Nu poti avea claritatea sa te vezi pe tine insuti, sa-ti descoperi sau sa-ti recunosti perversitatea, sa discuti deschis, sa iei decizii de care te poti tine. NU poti face decat ce ai facut pana acum. Sa te victimizezi, sa invinovatesti, sa joci un rol, sa-ti bati gura cu teoriile relatiei, sa mergi la cursuri sau la Dumnezo sa te binecuvanteze sau sa-ti rafinezi perversitatea si ipocrizia ca sa obtii dominarea sau controlul.

Esti prea conditionat, prea slab, prea confuz, prea fricos.

Si esti asa pentru ca nu ai fost atent si nu ai protejat ca fiind extrem de valoros tot ceea ce ti-a dat o stare de bine (ce te-a incarcat de energie) … dar in schimb ai fugit permanent sa obtii ceea ce ai invidiat. Ai fugit dupa superioritate, enfaza, imagine si ai tratat superficial sau cu neimportanta  pe cei langa care fiinta ta se incarca si experimenta calmul si bucuria.

De la un moment dat ai ajuns atat de prins de visele tale de importanta, succes si putere … incat nu mai poti vedea si simti nimic din ceea ce este cu adevarat pretios in viata ta sau in relatiile tale.

together_forever_by_slyvanie-d6f7z81Ca urmare, daca vreti ceva mai bun si adevarat in relatii, cautati sa vedeti daca inca mai exista spatii necontaminate de tensiune, plictis,  blazare … in care mai experimentati aceasta stare de bine,… si reconfigurati relatia si timpul petrecut impreuna astfel incat  interactiunea sa se consume doar in astfel de spatii, oricare ar fi ele.

Renuntati fara rezerve la timpul petrecut impreuna, imediat ce se activeaza aspectele incompatibile care va consuma.

Acceptati-va partenerul complet si total in toate aspectele lui (nu judecati si nu acuzati), dar refuzati relationarea cu aspectele in care va consuma.

Respectati ceea ce nu va place, dar evitati sa aveti de-a face cu partile in care simtiti ca va epuizati.

Astfel te incarci intr-o relatie. CAND TE SIMTI BINE cu partenerul. Cand te simti relaxat, deschis, prezent. Cand ramai cu o evidenta senzatie de bine dupa un timp petrecut impreuna.

Astfel primii pasi in ameliorarea relatiilor presupun  sa observi ca ceva esential se intampla, sa constientizezi importanta acestor experiente si sa le interpretezi corect. Recunostinta apare natural urmare a acestei atentii.

Pe aceasta cale se-ntampla permanent miracole intrucat, pe masura ce relatia cu cineva doar te incarca … apare mai multa apropiere, claritate, viziune …  ceea ce inseamna ca te schimbi (evoluezi ) la nivel profund, intelegi mai corect situatia dintre voi si implicit te raportezi tot mai corect la ceea ce sunteti si la nevoile voastre fundamentale.

Daca sunteti atenti, constatati ca pentru a ajunge la o relatie exceptionala trebuie extrem de putin.

Doar un minim de compatibilitate prin care sa creezi cateva momente bune si sa te retragi imediat ce simti ca nu puteti sustine o experienta placuta.

Momentele bune se vor cere aprofundate, intrucat acea experienta nu mai poate fi creata cu nimeni altcineva. Aceste momente sunt singura certitudine si singurul lucru relevant pentru o relatie. Orice altceva sunt iluzii cu care se dopeaza ego-ul in fuga lui dupa siguranta si certitudinea propriei valori.

Momentele de calm si bucurie sunt singurul liant real. Singura certitudine. Momentele bune avute cu cineva te vor incarca intrega viata de cate ori vei accesa amintirea, voluntar sau involuntar.

Cel mai des insa, momentele bune cu un nou partener, nu te trimit catre recunostinta si constientizarea incarcarii de care ai avut parte, ci te baga in grija de a afla cum sa tragi sfori sa-ti asiguri nu incarcarea (pt ca nu esti constient de ea), ci validarea (confirmarea ca esti valabil, ca si cum tu nu te-ai putea evalua prin sine insusi).

alleyway_by_cherriuki-d6fc562Astfel, in loc sa fii preocupat de prezentul in care poti crea momente incarcate de sens, adevar, relaxare, care te apropie natural si-ti consolideaza relatia  … toata atentia si preocuparea ta este investita in strategiile destinate sa-ti asigure viitorul proiectiilor tale, pentru care ai nevoie de angajamente si promisiuni, cu care sa-ti presezi partenerul cand nu se va mai simti bine cu tine.

Daca sunteti atenti veti vedea cu cata graba, dupa o minima relationare si doar cateva momente placute, cand inca nu ai cunoscut mai nimic din celalalt,  … apare nevoia sa incadrezi relatia intr-un proiect care sa securizeze interesele de validare ale ego-ului. Astfel apar primele intrebari: Cum vezi relatia noastra?, Ce vrei de la mine? Ce crezi ca ar putea fi intre noi? Cum vezi continuarea dintre noi?  Toate intrebarile astea vor sa siluiasca magia energetica incerta care cere atentie, contact cu propria sensibilitate si spontaneitate … si sa o inghesuie intr-o proiectie mentala care sa dea ego-ului confirmarile de care are nevoie sa stea linistit.

Esential este de inteles ca interesele de a asigura relatia sunt infinit mai importante decat interesele de a-ti cunoaste partenerul.

Ori asta spune ca placerea care mi-o oferi conteaza si nu persoana ta. Iar lucrurile pot curge sanatos doar cand placerea care mi-o oferi vine din ceea ce esti, nu din ceea ce imi oferi. Si pentru ca suntem atat de complexi si unici, placerea de a relationa in continut este inepuizabila si permanent incitanta. Dar pe cine mai intereseaza ceea ce suntem? Va spun eu. Doar pe cei care vad si-si exerseaza vederea nu capacitatea de a retine si intelege mental informatia.

Ce nu inteleg mintile noastre speriate de spectrul propriei neimportante este ca … nu ai nevoie de nici o proiectie, de nici un plan, de nici o estimare sa faci ce simti. In absenta oricaror angajamete sau planificari tot ceea ce exista intre 2 persoane se va cere exprimat si experimentat. Indiferent de ceea ce-ti propui , … in realitate, in spatele oricaror aparente care le-ati putea intretine pentru a va oferi unele certitudini, va veti putea baza doar pe bucurie si relaxare, pe ceea ce creati in fiecare moment de constienta.

Si aici mintile noastre conditionate vad  o miza importanta. Daca reusesti sa-ti prostesti partenerul sa adere la planul relatiei (proiectia care crezi ca te va face fericit) si sa te vezi cu sacii validarii in caruta, …crezi ca nu mai trebuie sa-ti bati capul cu probleme despre relatie. Crezi ca nu mai trebuie atentie, contact, respectul libertatii celuilalt, acceptarea incompatibilitatilor. Crezi ca ai rezolvat intreaga relatie de la inceput si nu-ti ramane decat sa-ti respecti promisiunile si sa urmezi planul proiectat de fericire in cuplu. Crezi ca-ti poti vedea de interesele tale proprii, intrucat te-ai aranjat cu un valet care-ti confirma importanta si-i angajat sa te faca fericit.

0 IMG_5381 xSi culmea ironiei este ca exact aceasta faza in care pur si simplu ucizi magia procesului de cunoastere si a incertitudinii, refuzand obligatia, atat de placuta de altfel, de a fi permanent prezent si interesat de misterul vietii din celalalt , … te crezi responsabil, matur, constient. De fapt ai mascat interesele tale cele mai meschine ,.. bazate pe neincredere in sine si dezinteres pt  partener ,…. cu pretentii de maturitate si responsabilitate. Ii faza in care accepti promisiuni de la persoane insuficient de mature ca sa inteleaga implicatiile acestora si pe cale de consecinta, incapabile sa le respecte.

Mult mai repede decat crezi vei constata ca te-ai grabit. Ca de fapt ceea ce ai crezut ca-i celalalt nu are legatura cu ceea ce este. Foarte repede te prinzi cat de bine ti-ar fi prins sa nu te grabesti cu decizii si planuri de viitor,…   sa relaxezi experienta de cuplu descarcand-o de miza, pentru a crea un cadru lipsit de presiune, in care te poti simti bine si in care poti ajunge la sufletul si intimitatea celuilalt.

Bineinteles ca un timp te vei convinge ca te-ai bagat in ceva ce chiar vrei si vei mima personajul pe care vi l-ati atribuit in povestea comuna proiectata la inceput, dar aceasta autosiluire te incarca incet si sigur cu o furie imensa care:

  1. se va trada in o multime de gesturi marunte, cand refuzi sa recunosti adevarul si sa iei o decizie radicala.
  2. va izbucni fara avertismente in decizia nenegociabila de a te retrage din relatie, sub un motiv gasit la repezeala.

Daca ai ajuns in faza asta inseamna ca in mod clar ai o problema importanta de imaturitate,… dar cel care ia decizia este cel mai matur din cuplu, intrucat intelege rahatul in care o intrat si cat de complex este si nu mai pierde timp cu explicatii si discutii inutile. Cel mai slab (cel parasit) se va plange cat de incorecte sunt femeile (sau barbatii dupa caz) si cum se cara ele la prima problema care o aparut. Cum nu lupta ele (sau ei) pentru o relatie. Ca nu au curajul sa se implice emotional la modul serios  intr-o relatie si ca numai s-a folosit de partener. Asta-i discursul celor care se ascund dupa deget, sperand sa fie crezuti si astfel sa-si pastreze imaginea de victima a perfidiei sexului opus.

Adevarul din spatele acestui discurs este ca … motivul invocat in decizia de a rupe legatura  este doar un pretext de a evada dintr-o relatie in care nu se simte bine. Cum sa lupti pentru ceva care ofera doar plictis si tensiune.

Cel care acuza superficialitatea celui care paraseste in fapt isi refuza responsabilitatea a ceea ce l-a adus aici.

Pt ca este greu sa accepti si sa recunosti deschis ca nu esti capabil sa oferi momente faine si veritabile partenerului tau, ca traiesti mai mult in capul tau decat in compania  prietenei tale, ca nu stii sa fii prezent etc etc. Este mult mai confortabil sa pozezi ca victima a superficialitatii sexului opus, decat sa-ti recunosti propria superficialitate.

Toti cei cu pretentii de maturitate relationala acuza superficialitatea celor care refuza responsabilitatea si angajamentul emotional de a lupta pentru o relatie, ca si cum a sta langa o persoana pe care o iubesti este un razboi pentru care trebuie sa te pui serios pe treaba. Sa te chinui din greu.

In fapt, prin discursul iresponsabilitatii celorlalti iti maschezi incapacitatea de a accepta mesajul pe care-l transmite iresponsabilitatea respectiva.

Intrebarea este  de ce ai refuza mesajul iresponsabilititatii celuilalt? Pt ca inseamna a accepta ca nu esti interesant, …  ca oferi prea putin, si ca celalalt este interesant pentru tine, desi ii reprosezi dezinteresul. Te plangi ca primesti prea putin, dar iti place enorm ceea ce primesti din moment ce vrei mai mult,  in timp ce te lauzi ca oferi foarte mult, desi celalalt este cam dezinteresat de oferta ta bogata.

Cine vrea sa accepte adevaruri de-astea?  Ii mult mai confortabil sa te vezi responsabil cand de fapt te agati de ceilalti.

Cand insa in relatie este sens, magie, respect pt libertatea celuilalt si implicit o comunicare sincera si naturala … nu mai trebuie sa lupti sa mentii o relatie sau sa inveti sa o mentii. Momentele faine … si respectul pt libertatea celuilalt va intretine si dezvolta relatia. Astfel relatia este functionala si placuta datorita a ceea ce esti. Si esti exact precum esti capabil sa respecti, sa te deschizi, sa-ti accepti vulnerabilitatea si limitele.

Mai exista si situatia cand cei 2 iubiti cu pretentii de maturitate se trezesc inlantuiti de angajamentele si promisiunile de la inceput, dar in niste conditii foarte departe de ceea ce si-au imaginat. Cum niciunul nu are maturitatea sa-si recunoasca inconstienta si naivitatea cand si-au facut promisiunile … vor cauta sa gaseasca vini celuilalt pentru a gasi o motivatie sa se elibereze de promisiune sau macar sa-si mai descarce din frustrare.

Cand un comportament demn ar presupune sa-ti recunosti slabiciunea si imaturitatea de pe care ai actionat la inceput, sa recunosti ca lucrurile s-au schimbat … si ca nu-ti mai doresti relatia sau cel putin nu o doresti in felul in care o fost proiectata initial.

Adevarul a ceea ce suntem la nivel energetic nu poate fi acoperit de nici o abilitate de cosmetizare sau de intretinere a aparentelor.

Nu conteaza cata informatie avem si cat de inteligenti suntem, cat de bine stim vorbi sau argumenta. Adevarul a ce suntem ne ajunge repede din urma si ne obliga la sinceritate sau la o suferinta mai mare.

Prinsi strans in instinctele noastre de a incarca relatiile de cuplu cu valente dramatico-epice … am uitat ca relationarea cu sexul opus este sau trebuie sa fie  inainte de toate un spatiu de relaxare si placere, nu unul de sacrificiu, renuntari, lupte interioare, mize existentiale, emotii ravasitoare, promisiuni eterne etc etc. Tot ce este simplu, natural si de bun simt in abordarea relatiilor de cuplu o fost pervertit de interpretarile furnizate de o minte inconstienta. Astfel s-au format toate cliseele prin care ne raspundem de generatii la problemele noastre de fond in relatii.

Multe dintre relatii in care partenerii ajung la concluzia ca trebuie sa faca ceva este un punct in care in relatia nu mai este demult nici un astfel de spatiu de incarcare, …  toata relatia fiind doar unul de consum si epuizare si implicit de plictiseala, apatie sau tensiune.

Momentele de incarcare se transforma in momente de descarcare cand incepi sa faci compromisuri in numele supravietuirii relatiei, dar dupa fiecare compromis relatia este mai moarta.

Solutia este insa de a accepta fara rezerve toate diferentele de perspective care nu pot fi conciliate fara efort … si reconfigurata relatia.

Dar in general prea putini au chef sa abordeze profund momentele dificile. Majoritatea fug de ele si accepta celuilalt din lene si pentru a nu-si ameninta proiectiile, lucruri peste care nu pot trece care vor cangrena orice compatibilitate si sens. Doar cand orice satisfactie in cuplu va fi disparuta de mult … vezi ca nici o valoare nu exista in confortul si proiectiile tale de siguranta doar retinand pe cineva langa tine.

Aceste momente sunt exceptional de utile si revelatoare intrucat vezi exact ceea ce te-a tinut intr-o relatie, in care nu mai este nimic de mult.

Iar un inventar al acestor motive  iti releva ce fel de om ai ajuns urmarind permanent instinctele tale comportamentale.

Cum partenerul tau, ce se presupune ca iti este cel mai apropiat om, se dovedeste a fi cel langa care te simti cel mai strain.

Dar nu de rare ori, doar recuperarea proiectiilor de fericire te trimite catre implicarea de a face ceva in sensul maturizarii, … nu dorinta de fi mai corect cu tine insuti si cu cei cu care iti doresti relatii.

Cris

http://www.facebook.com/#!/cris.popanda?fref=ts

Indragostirea si legatura ei cu forma (aparentele)

Indragostirea – Ce NU este iubirea

17581_1381784928707826_47439012_n

Indragostirea este tot ce
nu este iubirea si invers.

Sunt concepte opuse.

Indragostirea e o culme
a inconstientei ce apare 
si se consuma in spatiul formei
(sau a aparentelor), care include spatiul mental emotional.

 

Iubirea este o culme a constientei
si se consuma in spatiul continuturilor (spatiul existential).

Ceea ce consideram si tratam noi ca fiind „iubire” este clasica indragostire .

Este o autohipnoza euforica care ucide exact luciditatea de care ai mare nevoie
pentru a-ti cunoaste asa-zisul „iubit” si a intelege ce se-ntampla cu adevarat cu tine.

Este un terci  de atractie sexuala, emotia validarii (placerea de a fi dorit)
si a proiectiilor idilice (promisiunea conservarii starii).

Este doar o stare de exaltare a simţurilor scapate de orice supervizare constienta.

Simpla excludere a discursului iubirii din tot acest fenomen ar face totul mult mai real.

Dar este atat de greu sa facem asta, intrucat mizam mult pe acest discurs al iubirii,
in demersul nostru de a crea confuzia care ne permite manipularea celuilalt.

Tot acest dans al dragostei suprasaturat de dovezi de iubire,
expresii si gesturi emotionale, nu este nimic altceva decat o diversiune ampla
(de multe ori inconstienta), destinata sa ne insele vigilenta si bunul simt,
pentru a face sa para reala o poveste in care avem rolul de „buric al pamantului”,
pe care il asteapta o dulce si neintrerupta fericire in cuplu.

Aparent curios cand te indragostesti este ca îti refuzi orice analiza a motivatiilor
si naturii atractiei ce o simti., iar asta nu e chiar intamplator.

Esti nevoit sa faci astfel ca sa-ti  refuzi constientizarea adevaratelor tale motivatii ,
interese care te-ar pune in situatia de a risca
sa fii cunoscut asa cum esti de fapt.

Ar fi usor sa-ti identifici interesul firesc, dar strict sexual,
precum si toate calculele de castig, visele naive, slabiciunile
si fricile care te imping sa te grabesti in decizii prin care
îţi abandonezi responsabilitatea fericirii, punand-o pe noul iubit.

Dar ce interes ai putea avea sa descoperi aceste lucruri despre tine ?

Noutatea in relatii aduce emotii inedite si intense,
sub influenta unui consistent cocktail hormonal.

Doar cu putina luciditate si experienţă puteti vedea in experienta voastra
si peste tot in jur tiparul relatiilor si irelevanţa emotiilor in perioda de indragostire.

Cand intelegi asta, iti vei tempera entuziasmul, in favoarea atentiei
si a preocuparii pentru transparenţă si relaxare in relationarea de inceput. 

Aceasta este o forma esentiala si foarte importanata de respect
pentru un potential partener.

Entuziasmul indragostitilor este cu atat mai mare,
cu cat isi refuza mai puternic responsibilitatea propriei fericiri.

Cand o relatie este destinata sa te absolve de efortul constientei si al maturizarii,
este foarte important sa crezi in basmele tale si sa te grabesti
sa impachetezi rapid relatia in ceva sigur si durabil.

Tuturor va este cunoscut sentimentul acela inexplicabil
in care simti ca iubesti pe cineva, fara măcar sa-l cunosti.

Este posibil ca senzatia ce o incerci sa aiba la baza
compatibilitati esentiale sau doar superficiale,
dar in mod sigur acestea vin la pachet cu o multime de alte aspecte
care ar trebui sa te faca mult mai precaut in a te lansa in proiectii de orice fel .

Perspectiva unei aventuri sexuale va entuziasma pe aproape toata lumea,
dar important este sa fii constient de motivatiile tale si de ceea ce se-ntampla de fapt.

Pofta pentru romantism tradeaza o nevoie disperata de emotii,
destinate sa acopere golul interior al lipsei de sens, in care-ti traiesti viata.

Odata consumata atractia sexuala, disponibilitatea celui mai abil dintre parteneri
pentru interpretarea rolului de indragostit dispare, iar superficialitatea relatiei
si golul de sens interior devenind evidente.

Trebuie inteles ca, in lipsa unei conexiuni reale creata pe conţinutul a ceea ce suntem,
odata consumata atractia sexuala apare o respingere evidenta
…o nevoie stringenta de a fi lasat singur, care este temperata
doar de ratiunea nevoilor sexuale viitoare.

Odata prabusit „visul de iubire” dupa potolirea sexuala,
golul de care am fugit devine mai evident si mai dureros,
iar deciziile, declaratiile de dragoste eterna, angajamentele si promisiunile
ne atarna ca o piatra de moara la gat.

Pentru a ne elibera de aceasta greutate ar trebui
sa recunoastem deschis ca ne-am ambalat, ca am mintit si exagerat.

Dar asta presupune o onestitate mult prea dificila,
iar solutia este un nou set de minciuni care creeaza situatii imposibile,
din categoria ”te iubesc de ma cac pe mine, dar viata este impotriva noastra
si trebuie sa ma car” , care de cele mai multe ori jignesc inteligenta oricui.

De cele mai dese ori, in fuga noastra ridicola de responsabilitatea propriilor alegeri,
concluzionam ca suferinta este consecinta relationarii,
şi nu a inconstientei cu care intram in relatii.

Aici intra toti indragostitii raniti in ’’iubirea lor’’,
care declara teatral si foarte convinsi ca nu vor mai iubi vreodata.
Ca si cum parodia lor de experienta ar avea vreo legatura cu iubirea.

Aici intra in scena o alta mare categorie de papagali (nevinovati de altfel),
care-ti spun ca oricata suferinta si durere ar aduce iubirea,
in afara ei nimic nu are sens si ca trebuie sa te bagi din nou
si din nou in acelasi rahat, in numele „iubirii”, bineinteles.

Nu ca ar fi existat vreodata vreo urma de iubire in astfel de relatii,
dar este esential sa ne spunem asta pentru a putea juca rolul de victima nefericita
a perversitatii sexului opus si a crea o aura dramatico–romantica
a experientei comune a indragostirii.

Avem nevoie de aceasta aura pentru a ne proteja dreptul la prostie si inconstienta
si a evita cu orice pret intalnirea cu bunul simt si realitatea.

Apetitul pentru proiectii idilice va fi platit cu suferinta,
doar pentru a nu uita prea usor importanta de a crea fericire
pornind de la realitatea a ceea ce suntem.

Aproape orice indragostire se sfârşeşte in durere si dezamagire
pentru ca de constientizarea durerii si dezamagirii din noi insine fugim
atunci cand ne aruncam in experienta indragostirii.

Celelalte indragosteli, cele  foarte putine care rezista timpului,
ele supravietuiesc cu pretul asumarii unei  infantilitati relationale greu de imaginat,
in care fiecare  îsi ia rolul de  ’’copilas leganat in poala maica-sii’’
unde totul se transforma intr-o gângureala insuportabila. 

In relatiile ajunse aici ai ocazia sa te familiarizezi
cu comunicarea  din categoria ’’lugu lugu’’ (iubitica mea scumpica, tutulica mica, hai da-mi un pusi la puti)
…care să fie luată drept dovada unor relatii pasionale si durabile
de catre toti naivii disperati sa se aghete si ei de cineva.  

Cand alegi sa vezi in celalalt ceea ce-ti doresti,
refuzi orice sansa de a trai ceva real.

Povestile de iubire cu care te dopezi si setea de emotii in cadre romantice,
nu sunt decat autoconditionari care permit sa fii manipulat
si implicit te califici ca  victima sigura a dezamagirilor.

In general, cei blocati in acest tip de relationare
sunt indivizi superficiali si inconstienti, cu o parte consistenta de perversitate,
care aleg doar calea usoara, adica vizeaza /cauta  parteneri mai slabi
sau neexperimentati, ce pot fi folositi usor ca furnizori de validare si sex.

Experienta indragostirii nu evita pe mai nimeni,
dar orice preocupare pentru maturizare si evolutie ajunge sa te scoata,
in cele din urma, din confuzie si ipocrizie

De cele mai multe ori, unul dintre indragostiti
este mai detasat si inevitabil, mai abil.

Orice individ iesit sifonat dintr-o relatie romantica, cu debut fulminat,
ce alege sa se simta victima inocenta, refuza sa accepte ca
oricat ai acuza perversitatea celui care ’’te-a facut’’,
nu poti confunda vibratia  unei persoane deschise si sincere
cu una care intimideaza, manipuleaza si Îsi joaca convingator teatrul de indragostit.

Daca confunzi , o faci pentru ca vrei sa te minti.
Si probabil ca te-ai folosit si tu de multi dintre cei mai naivi ca tine.

Victimele obisnuite ale acestor indragosteli, prin nevoia lor de a se agata de cineva,
devin usor de folosit (sau doar de „f*tut”), dar pe masura de greu de suportat.
Ceea ce le face foarte repede neagreabile si dispensabile.

Nu este nimic incorect in aceste relatii,
intrucat instinctul celor folositi de a se agata
nu este cu nimic mai nevinovat decat instinctul celorlalti
de a se folosi sau manipula.

Am cunoscut femei care, desi au fost folosite si abandonate rapid,
sub explicatii „SF”, desi inteleg rational substratul experientei prin care au trecut,
in secret jinduiesc sa mai fie folosite, chiar pe acelasi scenariu
şi de catre acelasi individ, in timp ce il acuza de le sar ochii.

Niciodată să nu subestimaţi forţa şi prostia inconştienţei !

—————————————————————————————-

Relaţia de tip „formă-îndrăgostire-inconştienţă-manipulare

lamborghini-istorie-232

Radacinile confuziei si neintelegerilor in relatii sunt conditionari extrem de puternice, implantate mult inainte de a intelege ca ne este alterata identitatea.

Pentru ca aceste conditionari
sa fie valide, colaboreaza adevarate
industrii de vise precum: 

mass media, revistele pentru femei, literatura, telenovelele, filmele, marketingul, povestile parintilor si o armata impresionanta de indivizi inconstienti.

Nu intamplator sunt in joc asemenea forţe de manipulare.
Îndrăgostirea se consuma intru-un spatiu al formei.

Indragostirea fiind un proces superficial si cvasi inconstient,
ea exista doar in  lumea formei (imprejurarile exterioare): 

imaginea celuilalt, felul în care merge, se poartă, aspectul lui fizic,
profesia, statutul social, economic, imbracamintea,
modul in care te prezinti in public, cum comunici.

Forma activeaza impulsurile inconstiente implicate in indragostire.

Forma este ceva usor de perceput si evaluat
si are o caracteristica incredibil de profitabila
prin aceea ca este extrem de tentanta, dar nu satisface niciodata.

O vrei cu disperare, dar cand o ai
constati ca nu te ajuta prea mult.
Dupa care, cauti sa obtii mai mult.

De aici isteria dezvoltarii personale, cu ale ei obiective:

fii frumos, stilat, fa sport, fii la moda, fii de succes,
invata cum sa pari increzator sau agresiv, atractiv… dupa caz.

Toata lumea intelege ca relaxarea, calmul, increderea in sine,
spontaneitatea, conexiunea cu femeile vin doar pe un fond de onestitate si bun simţ.

Dar onestitatea si bunul simt presupun recunoasterea ipocriziilor,
constienţă, vulnerabilitate, ceea ce, in mod evident, cer
o masiva reorganizare interioara si o abordare a vietii total diferita 
faţă de ceea ce suntem noi obisnuiti.

Automat varianta onestitatatii devine exclusa pt cei superficiali
si implicit, nu le ramane decat varianta cultivarii aparentelor,
cumuland informatie destinata sa exploateze inconstienta semenilor
si a sexului opus, in cazul nostru.

In aceste conditii, pare mult mai atractiv si facil
sa ramanem cu o imagine de sine grandioasa si sa cosmetizam
lasitatea, mercantilismul si dezinteresul real pentru oameni,
cu o aparenta seducatoare si de succes, pe principiul
„Cui ii mai pasa ce om sunt daca par de succes?”

Lumea formei, in care se consuma povestile iluzorii de dragoste,
este lumea in care o prima impresie impecabila si aspectul fizic sunt hotaratoare.

De cand ma stiu am simtit o placere intensa sa fac o prima impresie  proasta,
fiind dezinteresat de orice formalism sau reguli de comportament
si cu toate astea am obtinut tot ce am vrut.
Uneori chiar de la cei care m-au judecat usor.

Putine criterii sunt mai relevante pentru calitatea unui om
decat modul in care judeca la prima impresie.

In modul in care-mi trateaza femeile stângăciile, emotiile de inceput,
vad foarte usor ce oameni sunt. Iar cele care trec acest test involuntar,
mă fac să-mi doresc mai mult de la ele. 

Lumea relatiilor trebuie sa devina una calda si relaxata,
pentru ca fiintele noastre sa respire si sa creasca intr-un climat de incredere.

Nimic nu sta intr-un moment, intr-o sansa, ca sa ne punem problema primei impresii.

Totul sta in ceea ce suntem,
iar asta este dincolo de momentele noastre mai bune sau mai slabe.

Cei orientati spre continut vor cauta parteneri orientati in aceeasi directie,
alaturi de care se pot simti bine si pot evolua.

Acestia se vor bucura cand sunt vazuti in continutul si limitele lor,
intrucat nu vor sa ascunda nimic. Aceasta este lumea in care
nu vrei sa impresionezi cu nimic, vrei doar sa fii corect perceput.

Este lumea in care intelegi ce absurd este
sa  reduci un om , o viata, la o impresie de moment.

Viata noastra nu se dezvolta prin sanse unice, oferite de indivizi nemuritori si reci.
Identitatea noastra se dezvolta devenind umani, calzi, onesti si corecti cu cei din jur,
nu incarcandu-i cu presiunea perfectiunii in relationare.

—————————————————————————

Aparent, aceasta lume a indragostirii si a formei,
care presupune aprioric sa folosesti inconstienta si slabiciunile sexului opus
in interesele tale, nu-ti lasa de ales (repet, aparent, intrucat tot timpul ai de ales)
decat sa intri in jocul acesta de manipulare, pentru ca altfel
crezi ca risti sa ramai fara parteneri.

Este o temere partial justificata, intrucat barbatii si femeile
care aleg cartea sinceritatii constata cat de mult sperie adevarul.

Dar acesta-i doar un aspect superficial care nu trebuie luat in calcul, deoarece:

  1. Alegerea onestitatii nu trebuie sa depinda
    de castigul sau pierderile pe care le presupune.
    Onestitatea si deschiderea sincera catre sexul opus este in sine propriul castig,
    prin starea de congruenta si satisfactia de a fi intreg – pe care le traiesti.

  2. Permanent vor fi oameni in jur care sa raspunda pozitiv la abordarea onesta,
    chiar daca sunt mai greu de gasit, sau chiar daca, in prima faza, o refuza instinctual sau doar din precautie.

  3. In comunicarea sincera, fara rezerve exista o satisfactie care, in cele din urma, va fi constientizata ca fiind suficient de valoroasa incat sa sacrifici confortul ego-ului tau atat de deranjat de adevar.


Intr-adevar pe aceasta cale relatiile evolueaza incet, dar sigur,
devenind de la un moment dat indestructibile si invulnerabile.

Si oricum, alternativa traditionala, in care ajungi
sa te folosesti si sa manipulezi cele mai importante fiinte din viata ta … partenerii cu care-ti imparti corpul, sufletul si intreaga intimitate, este una care nu poate fi acceptata de nici un individ in care mai exista putina inima si umanitate.

Nu vreau, in nici un caz, sa va las impresia ca desconsider forma.
Departe de mine acest gand.

Oricine, oricand va aprecia si-si va dori frumusetea, eleganta, sanatatea,
abilitatile fizice, confortul, bogatia, succesul si gloria etc..
Dar acestea incep sa aiba o valoare reala, doar din momentul in care
devin calitati secundare tuturor celor care definesc continutul uman.

Si orice continut se constientizeaza si se dezvoltă
 pornind de la cel mai elemetar aspect al acestui continut:

onestitatea absoluta cu noi insine si cu ceilalti
si acceptarea a ceea ce onestitatea ne spune despre noi.

Pe aceasta baza, totul se va schimba,
iar lumea formei va fi reflexia continutului, nu ambalajul lipsei de continut.

Important de inteles este ca nu exista vreun motiv
pentru a acuza nici un fel de stari euforice, de emotii intense
sau simple declaratii de interes ale unui partener nou.

Orice moment placut consumat in compania cuiva inseamna satisfactie,
ori asta ne incarca pe toti cu resurse de vitalitate.

Esential este sa intelegi corect ceea ce traiesti
si ca aceste experiente nu sunt nimic mai mult decat
expresia unor stari de moment, ce nu implica cu absolut nimic viitorul.

Un moment placut in relatiile dintre sexe este un cadou existential,
nu o promisiune sau o garanţie a legaturii pentru viitor.

Un sentiment  reflecta o stare de moment creata impreuna si multa gratie existentiala.
Si oricat de cinic ar parea, este posibil sa nu te mai întâlneşti niciodata cu el.

Solutia problematicii indragostirii, este sa fii tu insuti si sa discuti pe bune,
incurajand aceeasi atitudine (asta daca te cunosti si daca faci fata adevarului),
ca sa poti sa-ti faci o parere relevanta despre cine sunteti si ce puteti trai impreuna.

Euforia de inceput poate sa nu insemne nimic,
la fel cum inceputuri mai timide pot evolua in prietenii sau pasiuni adevarate.

In concluzie, refuzati insistent orice proiectii,
bucurati-va de tot ce va ofera viata, nu va agatati de nimic,
alegeti sa vedeti lucrurile asa cum sunt, pentru ca
in toate experientele va asteapta intelegeri esentiale.

Dar nu mai pierdeti timpul pe directii evident falimentare.
Le-am urmat prea multi, prea multa vreme.

Cris

Iubirea

apa-este-iubire-18388973Problematica iubirii a devenit una extrem de complexa si confuza doar din momentul in care
iubirea a devenit un concept destinat sa mascheze ipocriziile si imaturitatile noastre umane.
Acesta iubire este iubirea de contrabanda, care urmareste doar interese meschine ambalate in aparente imaculate.

Efectul de reabilitare a reputatiei sexualitatii, discreditata de inconstienta colectiva,
a facut conceptul  iubirii extrem de  popular.
Popularitatea ei, cat si utilizarea cvasigeneralizata, lasa pe undeva impresia ca iubirea este ceva accesibil si comun experientei umane.

Asa am ajuns o umanitate care visează la iubire, vorbeşte mereu despre ea pretutindeni, şi totuşi nu are habar ce este.

In fapt, nu stiu daca este ceva mai rar pe lumea asta decat experienta iubirii in relatiile de cuplu.

Omenirea este la ani lumina de cele mai elementare forme de iubire.

Omenirea experimenteaza in cuplu, ca expresie a fenomenalei ei inconstiente, doar o iubire a imaginii si ideilor pe care le intretine despre ea insasi.

Este iubirea totala a unei constructii mentale despre sine, impotriva intereselor elementare ale fiintei lui si a celorlalti.

Este opusul extrem al iubirii reale.

Folosindu-ti doar bunul simt elementar poti intelege ca iubirea reala nu poate avea nici o legatura cu continutul de traire specific relationarii comune in cuplu, care presupune minciuna, compromis, manipulare, angajamente, suspiciune, control, furie, comunicare dubla, atasamente, posesivitati, drame copilaresti, reprosuri, invinovatiri, lipsa de comunicare, competitivitate, exclusivitate, sentimentul tradarii.

Confuzia pe care o experimentam in relatii are la baza lipsa unei minime onestitati, care ne-ar obliga sa scoatem conceptul de iubire din povestea relationarii noastre, intrucat la nivelul nostru de intelegere, putere si maturitate, iubirea este ceva EVIDENT IMPOSIBIL si complet strain.

6766_ti-as-multumi-iubireSuntem la nivelul de constiinta in care nu putem iubi decat ideile care ne confirma valoarea si importanta care ne plaseaza in pozitii de superioritate fata de ceilalti.

Slabiciunea si lipsa de sens in care ne traim viata, duce la o nevoie patologica de a ne considera mai speciali decat ceilalti.

Cand traim acut sentimentul neimportantei nu ne ramane decat sa gasim ceva care ne permite sa ne consideram mai buni decat ceilalti. Pentru ca, doar astfel putem pretinde atentie si efort. Daca am accepta ca suntem foarte putin in interior, automat ar trebui sa fim mult mai smeriti si lipsiti de pretentii. Si mult mai recunoscatori.

Iar ideea ca suntem iubiti exclusiv si intens este ceva ce confirma superioritatea de care avem atata nevoie ca sa ne putem suporta neimportanta.

Nici macar nu vrem sa verificam daca chiar asa stau lucrurile, adica daca chiar suntem iubiti asa cum vrem sa credem, intrucat ne intereseaza doar acel minim de aparente, necesar pentru a ne putea spune ca suntem iubiti.

A verifica adevarul concluziei ca suntem iubiti ar presupune o atentie si o preocupare admirabila si esentiala pentru continutul celui a carui iubire o dorim. Iar aceasta atentie ar revela o lume complexa si schimbatoare, care ne-ar face mult mai precauti in a trage rapid si usor concluzii despre iubirea celuilalt. Din acest motiv nu vrem sa stim ce-i in celalalt, vrem doar sa smulgem o declaratie de iubire.

Avem o nevoie disperata si pe masura de absurda,  pentru linistea si echilibrul nostru superficial (inconstient), de a avea pe cineva despre care sa stim ca este dependent de noi si in puterea noastra. Nici macar nu conteaza ca cel dependent nu este interesant pentru noi.  La aceasta dependenta ii zicem iubire si este balsam pentru ego-ul nostru.

De aici frica de relatii libere. Relatiile libere elibereaza de dependenta. Fara dependenta nu mai avem confirmarea importantei noastre. Va trebui sa ne gasim singuri aceasta importanta.

tumblr_m8o148aZDh1qebwiqo1_500Miza relationarii libere este miza de a cauta importanta proprie in relatia cu tine insuti si nu prin comparatie cu ceilalti.

Dar tocmai neincrederea in noi, credinta ca nu suntem speciali si importanti, ne face sa pretindem dovezi ca suntem speciali.

Cei care s-au acceptat stiu ca sunt speciali prin ceea ce sunt si nu au nevoie de validarea acestei importantante prin relatii exclusive si fidele. Acestia nici nu vor putea fi manipulati cu validari sau invalidari subtile sau agresive.

Cei care stiu ca sunt speciali vor cauta in relatii orice altceva decat confirmarea importantei lor. Vor cauta experienta intimitatii, a deschiderii, a prieteniei, a bucuriei, a libertatii.  Astea hranesc fiinta. Asta da luciditate, incredere in sine si bucuria de a fi viu. Asta ne apropie de oameni.

De aici apar primele forme de iubire adevarata.

V-ati prins acum de ce este atat de important ca iubirea sa para a fi un concept misterios, de neinteles, periculos, ambiguu, imposibil de cuprins rational.

Pentru ca la cele mai elementare abordari a conceptului iubirii ajungem sa intelegem ca ceva putred se ascunde in relationarea comuna de cuplu, si mai nimeni nu vrea sa dea ochii cu propria mizerie, cu atat mai mult cu cat am investit atata in efortul de a ne minti pe noi insine si pe toata lumea ca suntem imaculati .

Incercati o clipa sa percepeti nivelul de ipocrizie in care traim daca o omenire intreaga a putut accepta fara efort ca iubirea, in intelesul nostru comun, cuprinde necesar boala, tradarea, gelozia, patologicul, fluctuatiile intre agonie si extaz, ura, competitia, suferinta.

Tot acest nonsens, ce priveste modul comun de intelegere a iubirii, este necesar pentru ca avem nevoie ca de aer de acest concept in discursul nostru relational ca sa ne ascundem de noi insine. Sa ne ascundem de rusinea abil implantata de a fi fiinte primordial sexuale care, tocmai prin aceasta sexualitate, acceseaza energiile care o ajuta sa inteleaga viata si pe sine.

NU cred ca este ceva mai sacru si mai important pentru omenire in aceasta perioada decat eliberarea sexualitatii de ipocrizie si rusine si abordarea ei cu constienta si un respect imens, aducand transparenta absoluta in problematica si natura sexuala feminina si masculina.

O sexualitate sacralizata ca forma de smerenie si respect fata de energiile vietii este primul pas in maturizarea fiintei umane si regasirea experientei iubirii reale.

tumblr_lgk5emIHmh1qeu5jko1_500Ce este iubirea

In fapt, in iubire nu este nimic obscur, neclar, imposibil de definit.  Dimpotriva iubirea este  simplitate, adevar, cunoastere, claritate.

Lucrurile sunt simple chiar daca nu par:

Iubirea este un capat de drum al cunoasterii de sine, este expresia unei fiinte impacate cu ea insasi si cu viata, care s-a hranit in nevoile ei esentiale de experienta, incredere, atentie, comunicare, flirt, aventura, sex.

Iubirea este fructul maturizarii fiintei. Iubirea este identitatea noastra regasita prin constientizare. Dar regasirea inseamna claritate, care inseamna putere. Iar la putere ajungem accesand energia vietii.

Iubirea este expresia unui preaplin de unde si generozitatea care o insoteste. Cei care iubesc vor sa ofere mai mult pentru a contribui la incarcarea celor pe care-i iubeste.

Este onestitate absoluta, sinceritate cu tine insuti si cu ceilalti.

Este demnitate si integritate intrucat recunoaste, nu exclude, nu reprima, nu raneste.

Accepta, elibereaza, cauta relaxarea, pacea interioara si sensul.

Iubirea este o permanenta alegere constienta a ceea ce ne  uneste, creeaza cooperare, sanatate.

Asta inseamna a alege invariabil drumul care pare mai greu. In realitate este singurul care ne duce undeva unde vrem sa ajungem.

Este directa si merge la esenta pentru ca vrea sa rezolve problema si sa vindece.

605620_J5KRDLP5V1MX24MB4T7RAZ1JRIWZ57_beso-de-ninos-7_H132606_L’’Iubirea este descoperire, înseamnă să joci cu cărţile pe faţă când toată lumea din jur ne învaţă să ne ascundem, să ne protejăm, să folosim orice mijloc ca să nu ne expunem, să nu fim răniţi, ucişi, cumpăraţi.’’ Iubire-Valerio Albisetti

Iubirea si este ceva extrem de rar. Dar este normal si firesc.

Nu este o tragedie sa recunoastem ceea ce suntem: oameni nesiguri, ipocriti, confuzi, anxiosi, agresivi  si nevrotici, aflati in competitie, dependenti unii de altii. Povestile de iubire nu au facut decat sa creeze un mediu de o ipocrizie incredibila.

A renunta la ipocrizia discursului de iubire va fi primul gest de iubire autentica.

In acceptarea a ceea ce suntem sade singura sansa de a ameliora situatia.

Cand recunoastem cine suntem, dam o sansa celorlalti sa ne accepte si sa fie la fel de sinceri.

De aici incepe un spatiu de relationare in care toata agresivitatea si neincrederea, ce ne uza din interior, incepe sa fie exprimata .

Aparent lucrurile se agraveaza dar, in realitate, apare pentru prima data o comunicare reala care va limpezi pas cu pas totul.

Nu invidiile, suspiciunile, conflictele exprimate si discutate ne distrug, ci acelea care mocnesc in spatele aparentelor prietenoase intretinute in ascuns.

Iubirea este un concept care se poate folosit relaxat si intre indivizi care pot lua expresia „te iubesc” ca exprimare a unei stari de bine de moment care nu angajeaza cu nimic viitorul.

De cele mai multe ori, a exprima iubirea ca urmare a unui moment frumos avut impreuna, lasa impresia ca acea exprimare te si angajeaza cu ceva in viitor, cand singura reactie de bun simt ar trebui sa fie recunostinta pentru oportunitatea experientei placute.

Inconstienta corupe si distruge tot ce este mai frumos intre noi. Din acest motiv recuperarea sinceritatii absolute devine o obligatie intr-o lume in care am distrus tot ce ne hraneste, in timp ce strigam disperati ca ne este foame.

Cris

 

Natura fidelitatii sexuale

9965206-conceptual-photo-of-a-marital-infidelityDesi fidelitatea este o calitate umana admirabila care se intersecteaza consistent cu loialitatea (una din caracteristicile umane cele mai dragi mie) fidelitatea sexuala la care ne fuge instant gandul cand problema fidelitatii este pusa pe tapet , este un concept care contine in el insusi prin definitie doze consistente de ipocrizie, lasitate si lipsa de respect fata de cel cu care esti intr-o relatie.

In primul rand nu putem vorbi de fidelitate sexuala in lipsa tentatiei de infidelitate. Cata vreme cineva nu este atras de alte persoane, nu este posibil sa spunem ca este un individ fidel, intrucat el relationeaza sexual cu o singura persoana pentru ca nu este atras de altcineva.

Fidelitatea in acest caz nu reflecta o calitate umana ci lipsa atractiei pentru alte persoane. Este normal si specific oricarei fiinte sa relationeze doar unde si cand simte interes si atractie.

Este atat de natural sa relationezi intim doar cu cei de care esti atras, incat nimanui nu i-ar fi venit vreodata ideea sa-si spuna ca este fidel doar pentru ca nu face sex cu indivizi de care nu este atras. Atractia fata de o singura persoana, nu este  fidelitate sexuala.

De asemenea fidelitatea sexuala in lipsa de oportunitati sexuale nu este fidelitate.
”Este usor sa fii sfanta cand nu exista tentatii” adica  ”multe femei cred ca sunt fidele cand ele sunt doar nebagate in seama”.

infidelityouIdeea de fidelitate sexuala vizeaza exclusiv efortul si preocuparea de a rezista atractiei , de obicei generalizate, fata de alti parteneri.

Fidelitatea sexuala presupune indiscutabil, pretentia de a ignora , reprima, interzice sau nega orice atractie pentru alti indivizi. Inclusiv atractii care nu au o componenta sexuala intrucat, orice interes catre alt individ , este perceput de partenerul tau ros de neincredere, ca o declaratie publica a neimportantei lui.

Si poate fi interpretata astfel doar pentru ca in intimitatea lui este convins de propria neimportanta.

Oarecum surprinzator este cum oamenii inteligenti cu pretentii de rafinament intelectual si spiritual pot integra atat de usor  in personalitatea si egoul lor o calitate, cea a fidelitatii sexuale, care le tradeaza atat de evident neincrederea in sine si completa lor imaturitate spirituala si umana.

CE altceva decat neincrederea in sine si frica de neimportanta te-ar putea impinge sa pretinzi celui pe care zici ca il iubesti sa-si ignore sentimentele, dorintele si nevoile?

Ce om trebuie sa fii, ca sa-ti doresti prezenta  unei femei impotriva sentimentelor ei, s-o obligi sa-si refuze orice alta placere a relatiilor care o tenteaza,  doar ca sa ti poti seda nemultumirea de sine cu sentimentul importantei? Practic, sacrifici libertatea (viata)  partenerului tau , in numele iubirii bineinteles, pentru a avea o dovada a importantei tale.

Oricat de slab sau neincrezator in sine ai fi , bunul tau simt ar trebui sa-ti spuna ca modul acesta de abordare dovedeste o agresivitate fata de natura cea mai intima a partenerului tau. Dar asta ar presupune sa te intereseze natura  lui intima.

Cand fidelitatea este valoarea fundamentala intr-o relatie, transmiti imediat ca:

  1. Continutul uman al partenerului este nesemnificativ in raport cu pretentiile de confort ale egoului tau impachetate de ideea fidelitatii
  2. Nu intelegi ca atractia si pasiunea sunt stari vii ce nu pot fi siluite sau conservate prin intelegeri de fidelitate , promisiuni si angajamente
  3. Nu intelegi ca fidelitatea in absenta conexiunii, libertatii interioare si pasiunii nu hraneste nimic esential intr o fiinta.

Cand conditionezi o relatie de renuntarea la altele , pierzi din vedere singurul aspect esential pt o relatie: calitatea timpului petrecut impreuna.  NU timpul iubitei (iubitului) tale petrecut cu altcineva iti va afecta relatia ci timpul pe care-l aveti impreuna si pe care de cele mai multe ori il irositi in platitudini si clisee.

Insa , intr-un gest masochist, majoritatea sacrifica importanta continutului de traire a partenerului, pentru acele calitati destinate sa valideze egoul si sa-i protejeze sensibilitatile. Problema este ca nimeni nu a vazut vreodata un ego multumit si dupa orice satisfactie ii oferi , nevoile lui cresc exponential. Orice satisfactie data egoului ii confirma justetea pretentiilor lui, fapt ce il va face sa-si extinda cererile.

infidelityDaca fidelitatea ar fi o calitate care sa aiba vreo valoare in sine, nimeni nu ar impune-o celorlalti, intrucat fiecare ar face orice este in stare sa o obtina pt el.

Dar, daca sunteti putin atenti , nimeni nu-si cultiva fidelitatea pentru el insusi ci doar ca sa o poata pretinde de la partener. Absolut toti cei pe care i-ati auzit vreodata slavind valoarea fidelitatii o vor pretinde cuiva.

Nici macar unul … nu-si doreste fidelitatea doar pentru el. Cei care traiesc atractii naturale si durabile pentru un singur partener nici nu-si pun problema fidelitatii si implicit nu au ce negocia.

Nevoia mea de fidelitate ascunde pretentia de a-ti amputa lumea interioara de senzatii si sentimente neagreate de autoritatea egoului meu , pentru a-ti face onoarea de a te distribui in rolul destinat sa-mi satisfaca asteptarile care sper eu ca-mi vor aduce fericirea.

Cand esti pentru mine doar rolul ce ti l-am trasat, in mod evident ca nu mai consider ca este ceva de cunoscut la tine. Iar combinatia asta de posesivitate si previzibilitate in relatii este moartea pasiunii. In acest context, relatia inseamna respectarea rolurilor trasate.

Bineinteles astea-s calculele egoului, intrucat realitatea si viata se pisa pe toate strategiile noastre de la care speram sa ne protejam iluziile si ipocriziile.

Doar cei pierduti in confuzii fara iesire isi pot imagina ca pe obedienta fata de egoul partenerului se poate construi o relatie functionala si durabila .

Obedienta, intrarea in rolul trasat, pentru a fi angajat ca partener, te califica doar pentru a fi folosit si dispretuit pentru naivitatea si imaturitatea ta.

Atractivi sunt doar cei care stiu cine sunt, care nu-si negociaza dreptul de a simti si a se manifesta liber.

Cei care valideaza ca importanta fidelitatea sexuala, nu transmit decat ca sunt dispusi sa-si nege fiinta sexuala ca sa poata pretinde acelasi lucru de la partener ..

infidelity_600x369Fidelitatea sexuala este cel mai rapid si mai sigur mod de distrugere a atractiei in cuplu si implicit de amplificare a tentatiilor de infidelitate.

Posesivitatea (sentimentul ca partenerul iti apartine) se consfinteste in secunda in care ai garantii ale fidelitatii sexuale. Iar posesivitatea este incompatibila cu pasiunea. Ceea ce simti ca posezi  nu te mai atrage.

Ceea ce ai nu mai prezinta interes, nu te mai incita si implicit nu-i mai acorzi atentie , preocupare. In plus, astepti tot mai mult de la posesia ta (investitia). Ajungi sa crezi ca meriti totul si nu mai oferi nimic.

Asta se intampla cu ambii parteneri. Este usor de inteles ca, diferentele astea dintre ceea ce oferi si ceea ce pretinzi, sunt sursa unor tensiuni care se acumuleaza in backgroundul aparentelor intretinute cu tot mai mare dificultate.

Intr-o relatie bazata pe posesivitate si fidelitate sexuala , flirtul, atingerile extraconjugale devin experiente erotice irezistibile. Imaginati-va ce inseamna pentru cei aflati intr-un astfel de cuplu perspectiva unui sex extraconjugal pasional . Este ceva ce le acapareaza visele, gandurile in intregime. Nu intamplator. Suntem facuti sa traim cu pasiune si intensitate norocul de a fi viu.

Si nici un calcul meschin , nici o buna intentie naiva , precum si nici o ipocrizie nu va putea bloca interesele vietii ce se manifesta prin fiecare dintre noi.

Cris

http://www.facebook.com/#!/cris.popanda?fref=ts

Relatii paralele, libere & multiple. Eu in relatii.

 Relatiile paralele

947039_525520304172312_890389010_n

Numesc relatii paralele, relatiile celor aflati intr-o legatura oficiala in acelasi timp in care sunt implicati, obligatoriu in mare secret din punct de vedere social si fata de partenera principala, in alte relatii.

Le spun  ’’paralele’’ pentru ca nu se intersecteaza. Sunt tinute separat una de alta. Secretul este total, sinceritatea exclusa, iar cel care are o astfel de relatie este duplicitar, intrucat, pentru a conserva situatia, fiecareia dintre partenere trebuie sa nu-i fie tulburata iluzia despre relatie.

Relatiile paralele sunt interesante doar daca sunt unilaterale, adica doar in situatia in care partenera oficiala nu-si permite aceeasi libertate. Pentru a putea pretinde fidelitatea partenerei oficiale si a te bucura de farmecul relatiei tale paralele, este obligatoriu secretul total pentru ca orice desecretizare inseamna asumarea libertatii iar asta  implica imediat libertatea partenerei. NU poti pretinde fidelitate sexuala cand ti-ai asumat declarat libertatea.

O relatie paralela a partenerei, anuleaza toata satisfactia propriei libertati. Daca accepti tacit sau declarat relatiile paralele ale partenerului tau, …  deja se poate vorbi despre relatii libere.

Stiu un cuplu tare dragut in care fiecare e implicat intr-o relatie paralela, fiecare stie de relatia celuilalt si-i  lasa spatiul de care are nevoie fara intrebari si fara tensiuni, dar niciunul nu poate vorbi despre asta. Asta este deja o relatie libera, desi au o problema de comunicare. Situatiile prin care trec ii vor maturiza si in cele din urma vor depasi acest blocaj.

Nu stiu daca ati observat ca majoritatea dintre noi renuntam la libertatea pe care o consideram foarte fireasca, doar ca sa ne negociem confortul ego-ului prin inlantuirea partenerului cu angajamente de fidelitate. Frica de a fi comparati si de a iesi sifonati dintr-o comparatie, ne face sa renuntam la orice libertate fara sa stam pe ganduri.

Cel mai bine pozitionat insa, imediat ce-si va constientiza pozitia, nu se va mai simti obligat de vreun angajament (pentru ca isi permite, avand o partenera mai dependenta de el decat este el de ea) si cu increderea in sine asigurata de aceasta pozitie va fi initiatorul unei relatii paralele. Cu toata superficialitatea specifica, acest tip de relationare este insa pe un nivel superior relatiilor monogame, intrucat cei implicati isi inteleg, accepta si cauta sa-si satisfaca nevoile de flirt, aventura, sex, asumandu-si un mic risc.

Specific acestui tip de relatie este ca sunt extrem de vulnerabile la context. Mare parte din intensitatea erotica a  relatiilor paralele se datoareaza mai degraba circumstantelor, decat continutului celor implicati sau a conexiunii dintre ei.

Increderea pe care ti-o da validarea printr-o relatie paralela, superioritatea pe care o simti fata de partenerul oficial, precum si emotia data de caracterul ascuns al relatiei, creeaza o intensitate de conjunctura, perisabila si superficiala.

Cand sexul extraconjucal este ceva STRICT interzis, el castiga in atractivitate si intensitate. Dar este o intensitate artificiala si deci perisabila.

Fiind intr-o relatie paralele electrizanta, este suficient sa primesti declarat libertatea din partea partenerului tau si sa-ti spuna ca si-o asuma si el, ca toata pasiunea sa dispara ca si cum nu ar fi fost.

Pe scurt, avem de-a face cu relatii paralele daca:

–       secretul este total, ascunzandu-te disperat si terifiat de gandul ca vei fi desconspirat,

–       esti duplicitar si nesincer in ambele relatii de care vrei sa profiti,

–       fidelitatea partenerei oficiale este obligatorie, pentru ca tot echilibrul se bazeaza pe pozitia de putere si pe sentimentul ca esti in control.

Orice relaxare, in oricare din aceste aspecte, indica o importanta si esentiala crestere a nivelului de constiinta in relatii, iar relatiile paralele preiau din statulul de relatie libera. Am discutat aici despre o situatie in care barbatul este intr-o relatie paralela, dar toata problematica este identica si in cazul femeii.

598517_229199333878819_472513212_nRelatii libere

Orice desecretizare, sinceritate sau renuntare la control si dominare asupra partenerei, oricat de marunta, e expresia unei asumari, e un gest de recuperare a propriei vieti. Asumarea inseamna ca esti dispus sa pierzi ceva. E un gest de maxima demnitate chiar daca marunt in aparenta.

A ascunde disperat o relatie inseamna ca nu-i recunosti nici o importanta, ca nu vrei sa pierzi absolut nimic, desi iei ceva esential si pretios pentru tine.

Pe masura ce te ascunzi tot mai putin, esti sincer cu intentiile, interesele si sentimentele tale in fiecare dintre relatii, ele devin mai asumate, mai constientizate si  se transforma tot mai consistent intr-o relatie libera.

In ce priveste evolutia mea catre relationarea libera cu sotia mea, Adi, momentul esential a fost cand am inteles ca, in secret, dincolo de reprosurile si vinovatia cu care o incarcam pentru interesul ei fata de barbati, eu o admiram pentru feminitatea, curajul, optiunile si succesul care il avea. Asta ma facea sa o doresc cu atat mai mult, cu cat evitam acest adevar.

Bineinteles ca puteam gasi o multime de motive justificate de repros privind superficialitatea ei, dar adevarul era ca o doream in viata mea mai mult decat ma dorea ea pe mine. Bineinteles ca isi simtea pozitia de putere si profita de ea ‚’’fara nici un gand’’, vorba pretenului meu Zme.

NU stiu cum va pare citind la rece, dar momentul de revelatie in care mi-am vazut dimensiunea ipocriziei de a-mi condamna de pe o pozitie de superioritate sotia, doar pentru ca este in pozitia de putere care o doream pentru mine, m-a facut sa vad pentru prima data in mine sobolanul despre care scriu eu cu atata pasiune in articolele mele. Si, cum v-am spus in articolul despre barbati, imi pot reprosa multe, dar, in nici un caz, ca-mi tolerez ipocriziile si lasitatile odata ce devin constient de ele. (Da stiu, incerc sa va impresionez. Pe tipe, mai ales.)

Aceasta recunoastere mi-a bagat smerenia in pretentiile mele de tip rafinat si profund, (care oricum eram) care le face si desface pe toate, m-a orientat catre mine si problemele mele.

Prins de povestea importantei mele, nici nu am observat cand am ajuns doar o laba trista, dependenta de o fata foarte tanara, draguta si cu mult tupeu, presand-o sa ma placa (de fapt cersind admiratie) doar pentru ca facuse greseala sa se casatoreasca cu mine, cand habar nu avea pe ce lume e.

Din acel moment nimic nu a mai fost la fel in ce ma priveste, desi parea ca nimic nu s-a schimbat.

Imediat mi-am recunoscut si acceptat pozitia fata de sotia mea.

Am admirat-o pt succesul ei la barbati si am apreciat ca este inca in viata mea, chiar si la modul acela superficial. Si acum ii sunt recunoscator ca a ramas cu mine, desi decizia o luat-o cu un vot in favoarea mea de 50,0000001%.

Am acceptat nivelul ei de implicare in relatia cu mine si nu am mai incercat sa obtin mai mult, sa o conving de ceva sau de cata nevoie avea de mine, desi, chiar avea.

Am inteles ca devenea vital si urgent sa-mi rezolv frisoanele de neincredere pe care mi le dadea imaginea ei in bratele altui barbat. Nu am avut idee cum voi face asta si nu auzisem vreodata pe cineva interesat de asa ceva. In lipsa de alte idei, am inceput sa-mi imaginez sotia in bratele altor barbati. Mi-am provocat frica de neimportanta si abandon de fiecare data cand iesea singura, intuind in detaliu ce se intampla cu ea, pana cand am inceput sa ma simt relaxat si multumit de oportunitatea ei de a flirta si a cunoaste barbati. Pe masura ce am vazut cat de importante sunt pentru mine experientele ce mi le ofera celelalte femei si, mai ales, ca aceste experiente ma apropie mai mult de toate, mi-am dat seama ca si pentru ea (Adi) relatiile ar putea insemna acelasi lucru.

Daca exista ceva real intr-un cuplu, experientele cu alti parteneri vor pune in valoare toata aceasta realitate, apropiindu-i si mai mult.

Deja puteam privi cu recunostinta sincera orice tip cu care ar putea trai o experienta faina.

Imi doream sa se simta bine si am inceput sa ma simt si eu foarte bine cu mine.

Partea buna a fost ca toate aceaste intelegeri au avut loc imediat ce mi-am asigurat kitul de baza de supravietuire, casuta, masinuta, ceva maruntis de siguranta, datorii topite si, pe acest fond, mi-am deturnat preocuparile strict catre ceea ce ma interesa: scris, discutii, prieteni, sex si femei.
Inevitabil, primele femei din aceasta noua perioada a vietii mele au fost colegele mele. Fiecare mi-au oferit experiente, pe care sunt sigur ca nici ele nu le pot pot uita. Pe masura ce am scris despre mine am ajuns sa relationez cu multa lume si sa cunosc multe femei. Mi le-am apropiat pe cele cu care imparteam atractii sau compatibilitati si majoritatea sunt inca in viata mea, chiar daca relatiile au suferit transformari.

Teach_Me_by_WillyboyProbabil ca imi si citesc articolul, asa ca o sa profit sa le multumesc public si sa le spun ca le iubesc, in speranta ca le voi infiora de placere, pentru o clipa, ego-ul lor nevinovat si dragut.

Eram tot mai multumit cu viata mea, inclusiv de relatia superficiala de acasa. De la un moment dat aveam claritatea si puterea de a aborda orice discutie cu Adi pe aceste subiecte, dar am gasit un dezinteres total pe care l-am acceptat fara probleme.

Fiind foarte prinsa de viata, job, flirturi si barbati, nu a observat nici o schimbare in ce ma priveste. Iar atentia pe care o avea de la barbati  ii dadea increderea in sine si superioritatea de pe care ma privea suveran, rezervat si dezinteresata de orice discutie de fond.

I-am inteles mesajul si mi-am vazut de ale mele. Nu simteam neaparat nevoia sa-i spun despre realatiile mele. Pastram doar un minim de aparente si, cel putin social, eu nu ma mai feream de nimeni in ce priveste celelalte relatii.

Bineinteles ca toti naivii, lipsiti de orice experienta in relatii, dar plini de valori si principii relationale inaltatoare, imi acuzau lipsa de corectitudine fata de nevinovata mea sotie. Evident ca habar nu aveau care este pozitia ei in relatia cu mine, desi era evident pt orice ochi cat de cat format. Eu, unul, nu stateam sa-i cer socoteala nevesti-mi sau sa o urmaresc, sa gasesc dovezi ca sa-mi justific libertatea, ii simteam starea interioara si imi era de ajuns sa inteleg restul.

In cele din urma, s-au gasit binevoitori ’’dezinteresati’’ sa-mi avertizeze oripilati sotia de ce sot infidel are. Nu prea i-a crezut si nici nu a prea interesat-o, in prima faza, pana cand a inteles dimensiunea problemei, intrand in mesajele mele private. Din acel moment am inceput sa am atentia ei, intrucat oricare din multele mele relatii erau peste orice si-ar fi putut imagina ea ca ar putea avea cu un barbat.

Cum era si previzibil, a  incercat orice ca sa-si reconfirme puterea pe care o pierduse de mult timp asupra mea. M-a amenintat cu despartirea sau cu plecarea din tara, devenea neasteptat de furioasa si nemultimita, sau rugatoare si umila. A intrat in competie cu mine cautand barbati mai multi si mai frumosi. Si desi i-a gasit si i-a avut, a vazut ca lucrurile nu-s chiar atat de simple si ca eu demult puteam sa ma bucur pentru succesul ei.

Toata politica ei era destinata sa ma intimideze, sa vada putina frica de pierdere, sa-si recupereze sentimentul ca ma domina si sa renunt la celelate relatii.  Aveam rabdare cu ea, dar nu cu nesimtirile si ipocriziile ei rautacioase. Pentru ca intelegeam prin ce trece, cautam sa-i explic cat mai corect situatia. I-am spus foarte sincer ce inseamna ea pentru mine si ce inseamnau toate celelalte femei. I-am recomandat sa le respecte spre binele ei. I-am dat si o multime de motive pentru care sa faca astfel.

Un timp a incercat sa mimeze ca accepta situatia si ca le respecta, doar ca sa ramana in preajma mea. Nu a functionat, intrucat era foarte transparenta pentru mine. In cele din urma a inteles ca pierde totul si ca nu-si permite, si a cautat sincer o schimbare de fond. A inceput sa-mi respecte celelalte relatii, sa inteleaga ce inseamna pentru mine celelalte femei, sa fie atenta la ce simte, sa se concentreze pe ce avem impreuna, sa renunte la manipulare si sa se orienteze catre ea. De aici totul s-a schimbat.

Probabil va intrebati ce m-a tinut in aceasta relatie.

Dincolo de problema asta a libertatii sexuale si sentimentale si a superficialitatii ei de a se raporta la viata, intre noi a fost tot timpul o compatibilitate perfecta, atat sexuala, cat si de convietuire. Ne completam perfect in competentele noastre domestice si am avut cu placere grija unul de altul. A tras alaturi de mine in proiectele mele complicate, desi nu a fost niciodata de acord cu ele, decat cand erau finalizate, si m-a ajutat in tot ce am avut nevoie.

In plus a renuntat la o mare poveste de dragoste, bineinteles extrem de infantila, cu un prieten de-al meu, intr-un moment cand mi-ar fi fost greu sa o pierd. Ori, daca nu am renuntat la ea cand eram intr-o pozitie slaba, am considerat firesc sa nu renunt pentru ca pot sa o fac. In consecinta, de la primele discutii deschise a avut certitudinea ca, in nici un caz eu nu o parasesc, asa ca are toata siguranta emotionala din lume, dar ca o poate face ea oricand se simte pregatita pentru asta.

Nu am avut nici o clipa tentatia sa o pedepsesc pentru momentele mele de umilinta, intrucat ele mi-au fost lectii importante pentru care-i sunt recunoscator si pentru ca nu a fost nimic personal. In plus, am iubit-o cu adevarat de la inceput si asta nu s-a schimbat niciodata. De fapt, eu nu pot avea cu oamenii foarte apropiati decat relatii de iubire.

Mai trebuie spus ca, in tot acest timp, din exterior, relatia noastra parea perfecta. Si ma exasperau toti cei care se grabeau sa concluzioneze cu un aer de cunoscatori ca suntem un cuplu extraordinar, doar pentru ca aveam grija unul de altul si nu ne certam decat foarte rar. Apropo de asta, eu sunt un tip care nu prea se cearta, pentru ca se adapteaza usor, se multumeste cu putin si tine seama de interesele si nevoile reale ale celuilalt, ca si cum ar fi ale lui insusi.

Lucrurile se schimba cand sari calul, ma iei de fraier care nu-si cunoaste interesele, caz in care devin inflexibil, categoric si agresiv in exprimare pana dispari din fata sau din viata mea. De ceva vreme insa, nu am mai avut ocazia sa-mi manifest aceasta parte de care, sincer sa fiu, eram foarte multumit. Mda, stiu ca nu prea are legatura cu subiectul dar imi place sa vorbesc despre mine (sper ca va place si voua).

In fine, acesta este punctul in care relatia noastra a devenit libera 100%.

O relatie devine libera 100% cand cei implicati isi accepta natural libertatea sexuala si sentimentala, intelegand ca relatia lor nu depinde de celelalte relatii, ci doar de calitatea experientei comune.

Important este de inteles, ca, in relatiile libere, nu faci decat sa eliberezi simtirea parterului tau de vinovatie si reprimare, de tensiunea nesinceritatii sau neaccepatarii sentimentelor ’’interzise’’. Practic permiti partenerului tau sa se accepte, sa se cunoasca si sa se exprime in congruenta cu ceea ce este. Imediat ce faci asta, partenerul tau devine mai atragator pentru tine. Il privesti cu respectul pe care-l avem natural pentru o fiinta libera, deci mai atent si interesat. Esti constient ca totul se poate termina peste noapte. Devii foarte interesat sa te bucuri de timpul pe care-l aveti impreuna, facandu-l memorabil. Daca ceva iti poate asigura prezenta unui partener in viata ta, atunci acel ceva este o buna calitate a timpului avut impreuna.

Automat, tot ce scade calitatea experientei impreuna va disparea instantaneu din comportamentul fiecaruia. Doar nu esti prost sa-ti indepartezi iubita plictisind-o cu pretentiile tale, cu discutii despre cum vedeti relatia in viitor, sau cersind confirmari sau dovezi ale iubirii ei. Relatiile libere devin astfel vindecatoare, istantaneu . Oricat de putin timp ai avea, important este ca il ai si ca il poti transforma in ceva memorabil sau satisfacator. Iar cand ceva este placut vrei mai mult. Daca vreti mai mult timp de la un partener, creati momente mai faine si renuntati la cacaturi.

In fapt, in orice relatie ai fi si la orice nivel de control te crezi, relatiile sunt deschise, intrucat, vrem, nu vrem, suntem sensibili la energiile pe care le incarneaza ceilalti. Si suntem sensibili deoarece fenomenologia intima interioara este ceva dincolo de puterea noastra de a controla. Energia (vibratia) a ceea ce suntem fiecare circula liber si ne influenteaza in moduri care nu depind de noi.

Faptul ca putem mima pentru un ochi imatur cate ceva si sa intretinem astfel un timp niste aparente de la care speram un castig, nu schimba cu nimic realitatea faptului ca acest efort nu face decat sa amplifice exponential ceea ce mascheaza, sau sa deterioreze atat de dramatic structurile interioare, incat boala devine singura solutie de compensare a dezechilibrului pe care il intretinem.

A fi intr-o relatie deschisa nu este o optiune.

Este doar acceptarea unei realitati evidente, dar pentru care avem nevoie de un nivel de constienta si de smerenie de la care sa intelegem si sa constatam cat de ridicole sunt pretentiile de a controla structuri interioare pe care nu le intelegem si nu le constientizam.

The_Chains_That_Bind_Us_by_klmarsalaRelatiile multiple

Relatiile libere devin multiple cand cei care impart acelasi partener aleg sa se apropie si sa duca experienta de cuplu pe alt nivel de intimitate si erotism.

Sigur ca aceasta noua etapa va provoca mai profund fricile si conditionarile noastre legate de posesivitate si competitie.

Singurul exemplu perfect despre ceea ce inteleg prin relatie multipla este relatia din filmul Savages http://www.imdb.com/title/tt1615065/ , in care doi prieteni foarte apropiati iubesc si locuiesc cu aceeasi femeie.

Relatiile multiple si libere (inclusiv sexuale)  sunt expresia maturizarii si constituie o etapa inevitabila in viata oricarui cuplu care ajunge la o relationare libera. Cand constati ca libertatea in relatii te apropie foarte mult, cand poti vorbi despre ceilalti parteneri ai tai fara sa-ti crispezi de neincredere iubitul, este inevitabil sa nu-ti pui problema relatiilor multiple.

Revenind la propria mea relatie si evolutia ei catre statutul de relatie multipla, lucrurile s-au intamplat natural. Discutand usor despre partenerii si atractiile noastre au aparut interese si compatibilitati diverse si neasteptate pe alocuri, fiind discutate usor, s-au concretizat rapid in experiente erotice si apropieri rare.

Acest nou nivel de libertate sexuala si relationala a provocat toate reminiscentele de posesivitate si competitie remase mai profund in noi.

Constietizarea si depasirea lor a fost un intens si pe alocuri tensionat proces de comunicare, deschidere si vulnerabilitate absoluta intre toti cei implicati.

Nimic nu a ramas nespus, nerecunoscut, ascuns.

Esential a fost ca in toate momentele de vulnerabilitate, suspiciune, neincredere, sa ne amintim ce avem impreuna si ce insemnam unii pentru altii, dincolo de toate lasitatile, pretentiile noastre incorecte.
Acum ne amuzam de absurditatea naivitatilor noastre, cunoastem oameni tot mai faini si deschisi si totul este ca sa zic asa: FOARTE BINE.

Concluzii si observatii (ca la scoala):

1. Fiecare partener cu care relationam intim, sincer (nu neaparat erotic) contribuie la maturizarea noastra, spre beneficiul tuturor relatiilor prezente sau viitoare. Intr-o lume isteata ar trebui sa fim recunoscatori tuturor celor care au dat si dau incredere si satisfactie iubitelor (iubitilor) noastre.

 

2. Pare greu sa-i multumesti tipului care ti-a satisfacut iubita (care poate fi prietenul tau cel mai bun sau colegul ei) dar daca o vezi venind la tine mai fericita, mai incarcata si mai interesata de tine, deja lucrurile devin foarte firesti.

 

3. Cuplurile amenintate cu ruperea legaturilor, prin asumarea libertatii relationale, sunt doar cele in care partenerul nu mai indeplineste decat un rol econimico-social. Daca vreun partener renunta la tine pentru libertatea pe care ti-ai asumat-o, inseamna ca acolo nu mai era  nimic. Iar, in acest caz, pierderea este cel mai bun lucru care ti se poate intampla.

In toate celelalte, relatiile paralele sau libere, vor aduce pasiune si sensibilitate suplimentara chiar daca rascolesc neincrederile, posesivitatile si ego-ul. Libertatea pe care si-a asumat-o sotia mea, spre exemplu, m-a facut sa o doresc mai tare, sa fiu mai atent si mai sincer cu mine.

 

4. Relationarea sexuala cu mai multi parteneri te face mai constient de particularitatile si calitatile fiecaruia, te incarca sexual si-ti amplifica implicit sensibilitatea (simti mai puternic continutul sexului opus) si te obisnuieste sa relationezi in afara sentimentului de posesivitate, fapt ce presupune o constienta importanta.

 

5. Ratiunea care te aduce in punctul in care faci primii pasi de onestitate fata de partener nu te deconditioneaza de neincredere, frica de abandon, gelozie. Este un moment de luciditate si putere in care poti sa declari ca fricile tale, ego-ul tau, eventualele pierderi, sunt mai putin importante decat adevarul a ceea ce esti. Este momentul in care vrei sa incepi sa-l cunosti pe celalalt ca ceea ce este si vrei sa-i dai o sansa sa te cunosca asa cum esti.

Este punctul in care esti dispus sa-ti asumi orice pierdere si orice risc de dragul unei relationari adevarate, chiar daca nu esti pregatit pentru ea.

Momentul onestitatii in relatii, de fapt momentul din care relatiile devin libere, nu este un capat de drum ci este un inceput de drum pe care veti fi nevoiti sa va confruntati cu toti demonii interiori, dopati de mii de ani de inconstieta, murata de naivitati si ipocrizii. Vi se vor revela in intreaga lor splendoare geloziile, invidiile, neincrederea in sine, tentatia de a dovedi ca sunteti mai buni, incorectitudinea ego-ului care considera foarte naturala propria libertate, dar in acelasi timp si inlantuirea celuilalt.

Toate astea vor iesi la iveala tocmai pentru a avea ocazia sa le abordati si sa le raportati la ceea ce doriti sa fiti. In fata fiecarei pulsiuni interioare de gelozie va trebui sa va reamintiti si sa alegeti din nou si din nou spatiul in care doriti sa relationati: libertate, respect, spontaneitate sau inlantuire, ipocrizie si formalism. In cele din urma, demonii interiori vor deveni lumina si erotism.

 

6.Momentul de deschidere a relatiilor vine intodeauna de la partenerul mai puternic si mai matur spiritual care, tocmai pentru ca a avut curajul de a fi onest cu sine, recunoscand ceea ce simte si vrea, a trecut prin relatii paralele in care a  evoluat pana acolo incat nu mai accepta relationarea in clisee, frica si inconstienta. De cele mai multe ori, cei care deschid relatiile sunt cei pe care relatiile paralele nu-i mai satisfac intrucat fara sinceritate si conexiune nu putem vorbi de o adevarata experienta de apropiere cu sexul opus.

 

7. Problematica relationarii libere se reduce la nesiguranta si competitie.

 

8. In pofida abordarilor superficiale a problemei relatiilor paralele  (de care-s pline revistele de scandal si bancurile) situatia acestora este una generalizata. In fapt, indiferent de ipocrizia in care vrem sa traim,  libertatea sexuala si relationala exista si ea se va manifesta, asumat sau nu, oricat de atractivi, fermecatori sau importanti ne credem si oricate anagajamente sau promisiuni de iubire si fidelitate reusim sa obtinem de la partener. O dovedeste disperarea generalizata cu care ne controlam si urmarim partenerul angajat intr-o relatie. Nu cred ca exista vreunul dintre noi care sa nu fi scormonit in mesajele private, in agendele telefonice si in orice ne-ar putea confirma sau infirma suspiciunile. Nu cred ca sunt multi care sa nu se zvarcoleasca de nesiguranta si neincredere in sine de cate ori partenerul iese singur. De ce credeti ca se-ntampla asa ceva cata vreme  facem si ne bazam pe angajamente. Va spun eu, intrucat chiar acum am o inspiratie divina: PENTRU CA NIMENI NU CREDE SI NU DA DOI BANI PE NICI UN ANGAJAMENT SENTIMENTAL SI NICI O PROMISIUNE DE IUBIRE. PENTRU CA SUNT RIDICOLE SI ABSURDE. Fiecare dintre noi suntem constienti de aberatia pretentiei noastre de a iubi sau a fi iubiti in numele unui angajament. Sfideaza orice bun simt. Dar cu toate astea preferam sa intram in jocul ipocriziei. De ce?  Pentru ca increderea intr-o promisiune sau  angajament declarat sau semnat, ne absolva de responsabilitatea intretinerii conexiunii, pasiunii si intimitatii. Imediat ce am trait un moment de pasiune credem ca ne vom putea asiguara experienta pe termen lung, blocandu-ne partenerii in relatie prin angajamente si promisiuni de fidelitate. Insa lucrurile nu merg asa, oricat ne dam de ceasul mortii. Orice individ cu bun simt se va simti responsabil sa creeze si sa recreeze mometul de pasiune care-l incarca cu sens. Cu fiecare minut si experienta devenim altii, mai confuzi sau mai lucizi, mai infantili sau mai maturi, mai lacomi sau mai generosi. Modul in care simtim viata, perceptiile noastre se schimba. Suntem alti oameni cu fiecare secunda care trece. Intelegerile noi aduc sentimente noi. Este ridicol si nedemn sa  reprosezi cuiva decizia de a te iubi cand nu te mai doreste.

 

9. Doar preocuparea pentru confortul ego-ului ne face ipocriti si interesati sa promovam valorile care ne inlantuiesc partenerul. Nici un individ matur si corect nu va face o promisiune sau vreun angajament care sa-i implice sentimentele viitoare pentru ca intelege nerelevanta demersului. Asa ca satisfactia pe care o resimtiti, oricare dintre voi, care credeti ca l-ati prins pe Dumnezeu de un picior cand dati de o fata sau un baiat bun, dispus sa-si asume angajamente si responsabilitati, este una care va va costa foarte mult deoarece respectivul este ori naiv, ori slab, ori crede ca te va folosi mai mult. Angajamentele si responsabilitatile trebuie luate fata de propria fiinta si au in vedere un singur lucru: eliberarea de conditionari si inconstienta. Este cea mai valoroasa oferta pe care o putem face unei iubite. Doar din punctul in care ne eliberam de pretentiile absurde ale ego-ului nostru, putem vorbi de primele forme de iubire si respect.

 

10. Dincolo de teatrul social pe care-l jucam cu totii, in care slavim valorile fidelitatii sexuale, casatoriei, nimeni nu crede cu adevarat in ele. Fiecare spera sa iasa cat mai bine, adica sa se foloseasca de celalalt mai mult decat este folosit. Pe un asemenea fond, pasiunea este doar istorie aproape neverosimila,  iar relatiile paralele sunt inevitabile, daca esti capabil sa ti le asiguri.  Sunt un debuseu pentru descarcarea reprimarilor si o evadare din plictiseala conjugala. Cu rare exceptii, aceste relatii nu pot evolua prea mult. Dar chiar si asa, au o forta de echilibrare pentru toti cei implicati. Pacat este ca, nefiind asumate, presupun minciuni si complicatii care mai devreme sau mai tarziu vor crea conflicte si dezamagiri gratuite. Ironia inconstientei: ajungi sa demonizezi exact ceea ce te salveaza.

 

11. Dar nu faceti greseala sa credeti ca relatiile paralele-s consecinta disfunctionalitatii relatiilor traditionale. Oricat de perfecte si satisfacatoare va sunt relatiile, inevitabil veti fi atrasi de o multime de alti indivizi pe parcursul relatiilor. Veti fi atrasi de colegii, sefii, clientii, prietenii vostri, de necunoscuti sau de prietenii partenerilor vostri. Ii veti visa, ii veti dori, indiferent ce alegeti sa faceti cu aceste simtiri. Sunt de acord ca importanta acestor atractii va fi exagerata de proiectiile cu care le incarci pana ajungi sa-ti cunosti mai bine noul partener, sau pot viza compatibilitati si atractii diferite de cele sexuale. Dar ele vor fi acolo si se vor cere constientizate, acceptate, asumate, urmarite si explorate cu atat mai mult cu cat le negati.

 

12. Cum m-as putea supara ca cele mai apropiate persoane din viata mea intalnesc indivizi cu care se simt bine? Cum m-ar putea deranja ca femeile din viata si din patul meu capata incredere in ele si experineta din relatiile cu alti barbati, traiesc intens si-si dezvolta feminitatea, isi satisfac visele de erotism si pasiune?  Cat de absurd este sa demonizezi, in numele iubirii, momentele placute si pasionale ale partenerei tale cu alti barbati? Dar pe nimeni nu intereseaza cat de absurd si ipocrit este. De ce? Pentru ca toti isi imagineaza ca nimeni nu are interesul sa spuna adevarul, ca iubirea noastra, atat de usor declarata, este de fapt iubirea doar a propriilor interese. Nimeni nu-si imagineaza ca cineva ar  putea accepta sincer si fara resentimente libertatea sexuala si sentimentala a partenerelor sale. Iar daca cineva o accepta, atunci macar sa nu vorbeasca despre asta (dar de asta m-am ocupat eu). Doar din acest punct, in care oferi cu placere si relaxare aceasta libertate, poti sa-ti numesti partenerii ca fiind iubitii tai.

 

13. Oricine isi monitorizeaza putin mecanica atractiei proprii pentru alte persoane, intelege imediat ca aceste atractii nu insemna ca partenera noastra are vreo problema, ca nu ofera suficient. Atractiile apar indiferent pe cine avem langa noi sau daca nu avem, indiferent daca suntem sau nu satisfacuti. Pur si simplu, atractiile sunt in natura noastra si nu au nimic neplacut sau problematic in ele. Sunt impulsuri catre ceilalti oameni care ne imbogatesc interior, dau intensitate vietii noastre si sanatate fiintei. Sunt mii de aspecte diferite care ne atrag catre o persoana. Inevitabil vom fi atrasi din mii de motive diferite. Suntem blocati intr-o neintelegere marunta si usor de identificat, aceea de a considera atractia partenerei catre altcineva, ca fiind reflexia unui umilitor handicap propriu. In acest simplu blocaj sta toata drama, plictiseala, agresivitatea, criminalitatea si degradarea rapida a pasiunii, intimitatii si increderii in cuplu. A reprima ceva atat de natural si INOFENSIV  pentru a proteja sensibilitatile egotice si criminale ale partenerilor, nu poate produce decat instrainare, blocaje, dezechilibre, furie. Un sex, oricat de pasional ar fi, este doar un sex, care va crea mai mult interes sexual si atractie pentru ceilalti parteneri. Numai confuzia intre iubire si atractie sexuala face sa dramatizam, exagerand importanta unui simplu sex.Toate femeile implicate in relatii paralele sau libere stiu cu cata pasiune si interes se intorc de la un partener la altul. Dar ignoranta si tacerea impusa de sensibilitatile noastre  infantile si de  imensa masa de ipocriti inconstienti fac ca aceste avantaje ale libertatii sexuale sa nu fie cunoscute, discutate, intelese si interpretate corect (pana aici).

 

14. Aud deja un cor de voci care se jura ca-s atrasi, si asa vor ramane, doar de un singur partener. Ca sexualitatea nu este totul intr-un cuplu, sau ca sexualitatea libera este animalica, ca generalizarile mele sunt  incorecte si nedrepte. Si pot fi de acord cu orice afirmatie a acestui cor si pot sa le respect dreptul la un singur partener, la minimalizarea sau defaimarea sexualitatii, cata vreme nu incearca sa-si impuna nimanui constrangerile sexuale, sub orice explicatii. Daca toti cei care nu sunt de acord cu libertatea sexuala, s-ar constrange sexual doar pe ei insisi, ar avea respectul meu sincer. Dar o sa vedeti ca acestia sunt absurd de intens preocupati de sexualitatea celorlalti, intrucat suferinta la care se obliga, isi doresc sa fie suferinta tuturor. Altfel, s-ar simti doar ca ceea ce sunt. Niste ipocriti fraieri. Ganditi-va cat este de nenatural si absurd sa te preocupe sexualitatea celorlalti cata vreme nu te obliga la nimic si nu raneste pe nimeni. In ce ma priveste, animalic imi pare instinctul de a-ti poseda partenerul si de a-l obliga la reprimare si negare.

 

15. Tipic, omul a preferat sa demonizeze sau sa denigreze sexualitatea in infinite teorii spirituale (palavrageli)  de sublimare a sexualitatii, sub pretextul animalitatii ei, cand, de bun simt, era sa-si rezolve el problemele inumane de posesivitate si nu sa acuze sexualitatea de propria lui impotenta spirituala. Vrem sa sublimam energii sexuale, dar nu suntem in stare sa rezolvam problemele de posesivitate. Imaginati-va o lume in care libertatea sexuala este imbratisata si respectata de toata lumea, in care intelegem ca erotismul doar ne incarca, ca sexualitatea este un mod exceptional de a ne cunoaste, interactiona si imprieteni.

 

16. Este foarte important de inteles ca nu exista exceptii de la necesitatea relatiilor multiple, chiar daca uneori asa pare. Si ne putem da seama de asta fiind atenti la detaliile care fac vizibil un tipar inconstient. Astfel, daca esti o femeie care si-a deteriorat contactul cu partea ei sexuala si, implicit, sexualitatea masculina nu mai prezinta vreun interes semnificativ pentru tine, nu inseamna ca esti o persoana care poate fi fericita intr-o relatie monogama pe termen lung, ci inseamna ca ai o problema sexuala. De asemenea, daca esti un individ care intelegi ca alternativele sau optiunile tale sunt extrem de reduse sau mult sub nivelul partenerului cu care esti in relatie, poti trai o stare de impacare cu situatia ta, care sa nu te consume, mai ales daca partenerul este si unul de calitate. Dar acolo unde exista o sexualitate sanatoasa si un individ capabil sa trezeasca interes in ceilalti, relatiile exclusive pot exista in conditii de pasiune si intimitate doar pe termen scurt. Chiar daca, aparent, poate parea ca lucrurile stau bine in realitate, este vorba numai de inertie. Relatiile exclusive se distrug pe ele insele. Nu constest insa ca, daca vorbim de oameni iluminati, relatiile exclusive pot functiona. Dar relatiile exclusive sunt un handicap enorm pe drumul evolutiei spirituale. Eu le consider impotriva naturii.

 

17. Orice evolutie in calitatea relatiilor va porni de la un partener care a ajuns in punctul in care este dispus sa piarda orice, pentru ceea ce este, simte si crede. Pana nu esti pregatit sa pierzi o relatie sau un partener, nimic bun nu poate aparea. Si asta pentru ca, orice tentativa de a relationa prin ceea ce esti, produce atat de mult disconfort ego-ului, incat cea mai probabila reactie a partenerului tau, la incercarea ta de a aduce onestitatea in relatii, este santajul cu orice crede ca te poate influenta. Atat femeile, cat si barbatii simt imediat orice dependenta si slabiciune care te face santajabil la amenintari cu parasirea, razbunarea, indiferenta vesnica etc etc. Majoritatea mimeaza puterea si superioritatea pentru a surprinde un moment de lasitate in partener, care-i confirma pozitia confortabila de a face legea. Lasitate care este dispusa sa renunte la adevar.

562980_119666731546850_827640092_n

 

18. Daca atunci cand va treziti putin din hipnoza inconstientei traditionale nu intelegeti cum am putut ajunge atat de multi prosti in intelegerea relationatii in cuplu, atunci aflati de la mine ca fiecare om care a ales sa taca, ca sa se protejeze de autoritatea prostiei maselor, a consfintit victoria inconstientei. Iar aceasta victorie nu a dat nici o sansa celor tineri care au intuit ca ceva nu este in regula, dar care nu si-au valorificat intuitiile intrucat nimeni si nimic nu i-a incurajat. Ori, aceasta intimidare care obliga la tacere, este victoria absoluta a inconstientei, intrucat orice dezbatere deschisa ar trada imediat imensa minciuna, prostie si ipocrizie pe care se sprijina.

 

 

 

Cris

http://www.facebook.com/#!/cris.popanda?fref=ts

 

Industria sufletului pereche & Feminitatea primordiala

That_Butler__New_Mate_by_Deviant_Bakura
O foarte mare parte dintre femei sunt atat de adanc conditionate de ideea ca sexualitatea in sine nu este ceva curat si demn de personalitatea lor, atent elaborata, incat, pentru a si-o permite, au nevoie de o curatare.
Aceasta curatare presupune perspectiva opusa, adica aspecte nobile:

sentimente inaltatoare, sacrificii eroice pe altarul relatiei  (impreuna la bine si la rau), parteneriate eterne si loiale etc.

Pe aceasta nevoie de sterilizare s-a dezvoltat industria „sufletului pereche”
si toate basmele de iubire in care cred arzator si disperat
prea multe dintre femeile de toate varstele, in pofida dezamagirilor in serie de care au parte.

Aceasta credinta este incurajata si exploatata de papusarii societatii in care traim, intrucat ne asigura o viata ratata, perfecta pentru interesele lor.

Basmul sufletului pereche este doar polul opus al basmului impuritatii sexualitatii.

Amandoua sunt fundatia unei iluzii, care, desi te dezamageste de fiecare data, nu te trimite decat foarte rar la bunul tau simt, in care sa-ti pui niste intrebari elementare precum:

Cum poate fi ceva murdar, nepotrivit, periculos in faptul ca
doua fiinte isi petrec dezbracati timpul impreuna, oferindu-si placere
prin atingeri, inclusiv dintre cele profunde si foarte intime?

Cum poate fi ceva condamnabil in sex, cata vrem il experimentam
cu totii ca fiind o sursa inepuizabila de echilibru psihic, sanatate si incredere in sine?

De ce trebuie sa proiectezi o poveste de iubire
pentru pentru a-ti urma atractia pentru un barbat?

Te poti fute cat vrei, cu oricine, fara nici un fel de explicatie,
la fel cum poti renunta, oricand consideri ca nu mai esti interesata
(vorbesc doar femeilor, intrucat ele sunt victimele naturale ale acestei
iluzii si pentru dezechilibrarea lor au fost proiectate aceste povesti).

Orice alegi sa proiectezi nu are nici o relevanta.

NU AI DE UNDE SA STII CE VA FI, CE VEI SIMTI, CINE SUNTETI FIECARE.

Sunteti in relatii pentru a afla toate acestea. 

De fapt, industria sufletului pereche este gaselnita mintii conditionate,
care-ti permite sa te futi linistita fara sa te simti ”curva” (adica femeie).

Proiectiile sunt doar un ecran opac intre tine si cel de care esti atrasa.

Asteptarile tale idilice se vor trada in limbajele inconstiete ale trupului si vorbirii tale, sau in reactiile de frustrare sau validare ale unor idei si subiecte. Partenerul tau va intelege ca vrei sa auzi doar ce-ti valideaza proiectiile si ego-ul si exact asta vei auzi, cata vreme intentioneaza sa te foloseasca.

Cand ai nevoie de povesti de iubire ca sa-ti dai voie sa te futi, povesti de iubire vei primi de la barbati ca sa te futa.

Nu te mira, insa, si nu face pe victima cand povestile se dovedesc a fi doar povesti.

Daca nu ai curajul sa-ti recunosti nevoile, dorintele si atractiile sexuale (de fapt daca nu ai curajul sa te accepti ca femeie) si trebuie sa te minti pe tine pentru a ajunge la sex, nu te mira ca barbatii iti respecta dreptul de a te minti si o fac si ei.

Modul asta inconstient de a te raporta la sexualitatea ta, nu te face decat usor manipulabila si-ti permite sa te consideri, vezi doamne, victima porcilor de barbati. Bineinteles ca is porci, doar cand iesi mai sifonata decat ei din poveste. Altfel, sunt doar niste nevinovate vaci de muls, carora le plangi condescendent de mila pentru naivitatea lor.

Intr-adevar, barbatii adevarati o sa-ti spuna ca se pisa pe toate povestile tale de iubire, ca, in fapt, doar iti doresti sex, pe care o sa ti-l ofere cu placere, imediat ce te porti ca o femeie matura, recunosti si spui ce vrei.

Va fi greu sa-ti recunosti ipocrizia. Dar o atitudine masculina, sensibila si stabila iti va incuraja onestitatea si va scoate din tine, inevitabil, mai devreme sau mai tarziu, femeia matura ce poti fi.

Cand nu mai poti evita proiectiile in relatii, intrucat ele devin a doua natura, iti refuzi sansa de a-ti cunoaste partenerii si natura masculina. Iti refuzi sansa la maturizare.

Astfel, toate relatiile cu ei vor urma acelasi tipar, fiind imposibila orice intelegere.

Si astfel, ceea ce ar fi trebuit sa fie o experienta foarte placuta de descoperire si conexiune, devine dupa  consumarea  entuziasmului romantic, in care se consuma primele futaiuri, un plictisitor joc politic din care speri sa-ti asiguri nevoile ego-ului tau, daca cele ale fiintei ti-s interzise de ipocrizia in care te complaci.

Evident ca nu exista nici un castig real din aceste proiectii.
Rostul lor este doar unul venit din partile noastre inconstiente, care cere o justificare idilica pentru cel mai natural, firesc si sanatos lucru din lume, dupa respiratie: SEXUL.

Sexualitatea e un instrument extrem de puternic de cunoastere si autocunoastere, de dezvoltare personala si spirituala.

Cu putina atentie, poti descoperi tot ce insemna ea, cum te ajuta si la ce.

Dar, majoritatea dintre cei implicati sunt atat de prinsi de rolul din propriile povesti, incat prea putini mai sunt capabili sa fie prezenti si atenti in sex. La fel de putini mai pot vedea jocul energiilor in sex si ceea ce ne spun acestea despre noi si despre viata.

160992496_mavis-dracula-halloween-hotel-transylvania-lightweight-Industria sufletului pereche este exemplificata perfect in doua minute de animatie din filmul Hotel Transilvania unde, la minutul 65, mama moarta a tinerei noastre protagosniste Mavis ii lasa scrise cateva cuvinte destinate sa fie citite la aniversarea majoratului ei:

“Iubirea adevarata. Pentru aniversarea ta de 18 ani.

Doi tineri singuri s-au intalnit intr-o noapte.
S-au indragostit la prima vedere.
Chiar in acea clipa au stiut ca vor fi sot si sotie. (se refera la ea si la tatal fetei, cel care i-a inmanat scrisoarea cadou).

Adevarata iubire apare doar o data in viata. O vei gasi si tu, iubirea mea. Pretuieste-o. Cu drag, mama.”

As putea scrie un articol numai despre cata prostie presupune sa validezi o astfel de raportare la viata.

Si cu toate astea, chiar acum, milioane de femei si cativa barbati pierduti intr-o sensibilitate exacebata de naivitate, isi asteapta sufletul pereche.

Multe dintre ele chiar au crezut ca l-au intalnit de o gramada de ori si …. inca il mai asteapta! Pentru toate aceste femei (si barbati), o relatie reusita nu presupune decat sa astepti intalnirea magica cu sufletul pereche.

Nu trebuie sa te cunosti si sa te dezvolti spiritual, nu trebuie sa intelegi sexul opus, nu-ti trebuie experienta si constienta. Trebuie numai sa astepti sa vina la tine si asta te va face automat fericit/a.

Ma intreb ce se-ntampla daca eu aflu ca nu-mi trebuie nici un suflet pereche, intrucat eu ma simt bine cu mai multe suflete. Si cine gestioneaza tot acest proces?

Si ce s-o-ntamplat cu sufletele pereche a milioanelor de oameni care traiesc printre noi, in relatii traumatizante o viata intreaga, sau care nu sunt capabili sa aibe o relatie de orice fel?

Cum se poate, ca in era comunicarii instantanee, cu suportul atator site-uri de facilitare a relationarii, atat de putini reusesc sa ajunga la o relatie functionala?

Unde-s sufletele pereche ale astora si, cum de, pe majoritatea celor naivi, dezechilibrati, ignoranti, inadaptati  sau cu vieti distruse, nu-i doreste nimeni ca suflete pereche?

Inainte de a ne pune problema gasirii sufletului pereche, ar trebui sa ne gasim propriul suflet, sa vedem de ce anume are el nevoie. Iar aceasta regasire a identitatii se realizeaza prin constienta.

Aceasta viziune cretinoida (sincer nu stiu daca exista cuvantul asta) poate imagina ca, la nivel de mase, fiecaruia ii apare persoana destinata s-o faca fericita si ca, odata aparuta, totul va curge intr-un spatiu de inocenta si fericire vesnica.

Absolut oricine sta o secunda sa se gandesca, poate intelege si poate vedea, peste tot in jur, ce complexa este problematica relationarii si cat e de dificila.

Daca ceva va entuziasmeaza prea tare, in partea de inceput a relatiilor, puteti fi siguri ca alegeti sa vedeti ceea ce vreti sa fie acolo, nu ceea ce este. In fapt, in spatele entuziasmelor de orice fel, se ascund doar proiectii, slabiciuni, lipsa de experienta si naivitate.

Pur si simplu, a te ambala ca ti-ai cunoscut sufletul pereche dupa doua saptamani de relatie, cand nu te cunosti pe tine insuti dupa zeci de ani de viata …  este victoria absoluta a prostiei umane.

Maturitatea si experienta vor sti cate fenomene inconstiente opereaza in background-ul fiintei, ce tezaur de ignoranta mostenit de generatii toleram in noi, si cat de conditionati suntem de acestea.

Iar cei care au aceasta maturitate vor ramane detasati de emotii, atenti la orice tentatie de a se atasa, prezenti si recunoscatori pentru compania partenerelui, preocupati sa simta continutul celuilalt.

Tot acest pachet, de abordare a inceputurilor de relatii, este o forma de iubire veritabila, care ne va aminti permanent ca suntem impreuna sa ne regasim, inclusiv pe noi insine, relationand, nu sa ne inlantuim.

Inafara acestei abordari, cadem in proiectii si asteptari de validare a ego-ului cu promisiuni si cuvinte mari. Nu intamplator. Cand pierdem prezenta si placerea companiei, trebuie sa o inlocuim cu placerile validarii propriei importante.

Dar va rog fiti atenti.
Industria sufletului pereche este doar forma denaturata a unui adevar extraordinar de accesibil si profund, anume ca: fiecare individ incarneaza preponderent un principiu masculin sau feminin, a carui pereche este principiul opus.

Ca urmare, orice relatie functionala este o regasire a principiilor pereche. Industria sufletului pereche este doar forma denaturata a principiului pereche, in aceeasi masura in care ideea murdariei sexualitatii este forma denaturata a murdariei inconstietei in sex.

NU individualitatile formeaza perechi, ci pricipiul masculin si cel feminin sunt perechea ancestrala care se cauta prin noi.
De asemenea, nu sexualitatea este murdara, ci inconstienta cu care abordam sexualitatea.

Nu intamplator aceste doua denaturari abile au atata succes. Toti simtim ca energiile noastre feminine si masculine sunt intim si ancestral legate intr-un parteneriat. Dar parteneriatul nu vizeaza individualitatile.

La fel, multi dintre noi gasim ca ceva nu este in reglula in sexualitatea noastra dar problema nu este a sexualitatii, ci a inconstientei. Ce poate fi mai evident decat aceste afirmatii. Doar faptul ca am adoptat povestea sufletului pereche, si a impuritatii sexualitatii ca sa scapam de responsabilitatea maturizarii si constientei.

Exact cum rusinea intretine inconstienta sexuala , aroganta intretine iluzia sufletului pereche. Nu poti fi atent (constient) in sex daca ti-e rusine de el …  la fel cum nu poti sa-ti asumi responsabilitatea maturizarii daca esti arogant si crezi ca totul ti se cuvine fara efortul constientei.

 

375051_605636722782727_1980254693_n (1)Feminitatea primordiala, incurajarea ei de catre barbati. Puterea masculina ca instrument de evolutie al femeilor.

Ideea mea despre aceasta feminitate adevarata ar fi o colectie de experiente, in care femeile au renuntat spontan intr-un anumit context la zidurile si temerile lor, exprimandu-si sentimentele, emotiile, dorintele, fara cenzura analizelor mentale si fara asteptari.

Orice asteptare, orice calcul de profit care conditioneaza o manifestare feminina, interzice feminitatea primordiala. In fapt, aceasta feminitate este permanent vie si interesata sa se manifeste, dar nu poate fi constientizata si validata prin exprimare, decat dupa o minima detasarea de calculele si interesele de perfectiune ale ego-ului feminin.

Orice incercare de a prelua (invata) comportamentul unei feminitati primordiale reflecta completa neintelegere a ceea ce inseamna ea. Celor care cauta recuperarea acestei identitati feminine nealterate, le recomand doar sa-si urmeze simplu impulsurile incarcate de sentiment, caldura sau doar curiozitate si sa refuze sa-si construiasca o identitate pe mentalizarea, interpretarea si integrarea principiala a ceea ce simt.

Aceasta stare a femeii, prin care ea ofera si lasa sa se intrevada bogatia interioara de traire, accesibila doar ei, traire care hraneste fundamental barbatul, dandu-i sens si putere, este singura declaratie autentica de dragoste.

Trist este ca prea multi dintre barbati nu vad, nu inteleg si nu stiu raspunde si recompensa cu o deschidere pe masura acest peisaj interior de feminitate veritabila.

Si astfel, femei care natural sunt mai inclinate catre partea lor primordiala, ajung repede descurajate de prostia barbatilor si deturnate catre preocupari legate de forme si dimensiuni.

N-ar trebui insa sa cada in dezamagiri naive, intrucat acest mod de a-si trai feminitatea este si propria recompensa prin starile de liniste, luciditate si echilibru pe care le acceseaza o astfel de alegere.

Prea putini pot ramane insensibili la feminitate dar, cand aceasta femininate vine la pachet cu ceva slabiciuni sau naivitati, sobolanii nu vor rezista tentatiei de a-si alimenta superioritatea cu ele. Important este ca femeile acestea sa inteleaga ca in feminitatea lor este o putere enorma, ca aceasta feminitate trebuie dezvoltata.

Dar, la fel de important este ca aceste femei sa fie protejate de o luciditate care intelege cu ce barbati au de-a face si cum trebuie abordati.

Vindecarea este un proces prin care intelegem ca, la nivel fundamental, principiile noastre feminine si masculine nu au fost niciodata in conflict. Ele doar asteapta sa descoperim ca suntem aici sa fim exact ceea ce avem nevoie sa fim unii pentru altii.

gothic_fashion_sketch_by_zeldacw-d68ar7rBarbatii care pun umarul, pentru ca inteleg miza prezentei acestei feminitati primordiale in viata noastra, se confrunta cu o problema care le solicta infinit rabdarea.

Ei trebuie sa ramana necontaminati de o rautate feminina veritabila, care se declanseaza in femei cand le raspunzi cu raceala la comportamentele inradacinate in proiectiile romantice despre iubire, in pretentiile de putere si control sau in superficialele valori morale si principiale ce le dau senzatia de rafinament.

Feminitatea este la randul ei corupta de o ipocrizie emorma, dar, spre deosebire de cea masculina, are justificarea ca s-a format intr-un mediu toxic, agresiv cu natura lor. Iar acest mediu este opera de arta a sobolanului.

Femeile isi vor regasi partea naturala a feminitatii lor daca barbatii vor fi capabili sa o recunoasca in manifestare si sa o incurajeze. La fel, ei trebuie sa taxeze cu raceala fitzele, pretentiile absurde, manipularile si testele de docilitate, la care prea multe femei au devenit experte, ca urmare a imaturitatii masculine.

Altfel spus, barbatul trebuie sa domine cu forta ratiunii si autocontrolului (intelepciunii) partea intunecata a feminitatii egotice, pentru a o face sa simta ca nu poate obtine nimic doar cu tupeu si un fizic apetisant si trebuie sa recompenseze manifestarea feminitatii primordiale, servind-o si protejand-o.

Evolutia noastra spirituala in cuplu este un dans al intelepciunii si senzualitatii, care merita orice efort, orice inconfort.

Barbatul trebuie sa se exprime cu franchete pentru a se conecta la partea autentica a femeii. Comunicarea asta creeaza instantaneu o lupta in femeie, intrucat, pe de o parte latura autentica a femeii simte barbatul autentic si este puternic tentata sa il admire si sa il iubeasca natural, firesc si senzual.

Pe de alta parte, latura neautentica a femeii resimte aceasta forta a barbatului drept dominare.

Asa ca, femeia este pusa in fata unei alegeri cu implicatii esentiale si imediate: care parte este importanta? Cea in care considera acest tip de barbat drept un dominator care atenteaza la respectul ei de sine , sau doar un barbat care o ajuta sa-si descopere si sa-si asume feminitatea?

Pentru ca femeile s-au obisnuit sa relationeze cu barbatii de pe o pozitie de superioritate,
mai ales cele care au avut parte de ceva validare,
nu de putine ori ele se revolta din viscere in fata barbatilor invulnerabili la
intimidari, amenintari, forme apetisante sau fetze dulci.

Intalnirea cu barbati providentiali, pe care nu-i recunosti si ii indepartezi, pentru ca nu-ti gasesti smerenia, te pune intr-un conflict cu supraconstientul tau. Din acest conflict, nu poti iesi decat infranta si obligata la onestitate.

Pana cand femeile nu-si  acceseaza calitatile feminitatii primordiale, ce le deschid perceptiile continutului masculin, nu inteleg si nu sunt sensibile decat la limbajul puterii. Este vorba despre acea putere care te face imun la testele si jocurile ei, si care iti permite sa simti corect femeia in interesele si starile ei, dincolo de aparentele pe care vrea sa le intretina.

Puterea asta masculina, accesibila atat celor cu o inteligenta emotionala naturala, precum si celor maturi spiritual, va fi folosita spre dominare de primii si, in folosul maturizarii femeii, de ceilalti. Intodeauna au existat barbati versati in a intelege si manevra femeia, in afara oricarei preocupari pt interesele ei .

Acestia sunt barbatii atragatori, care in urma validarii s-au simtit confortabil intre femei si le-au decodat mecanica atractiilor lor. Este si aceasta o putere care atrage femeile dintodeauna, dar puterea adevarata este cea venita dintr-o profunda intelegere a naturii masculine si a rolului ei in dezvoltarea si maturizarea sexului opus.

Puterea ca aspect al identitatii masculine este un instrument necesar trezirii femeilor din hipnoza autoimportantei  … intrucat, dupa ce acestea se trezesc, …  raporturile de putere se transforma in cooperare, placere si relaxare.

Cris

http://www.facebook.com/#!/cris.popanda?fref=ts